Profil de ţară

În ciuda creşterii economice puternice din ultimii ani, analiştii financiari estimează că România va intra în recesiune în anul 2009, asemenea altor ţări. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, se aşteaptă ca remiterile cetăţenilor români ce lucrează în străinătate să ajungă la un total de 9 miliarde de dolari în 2008, clasând România pe poziţia a 8-a în clasamentul primelor 10 state destinatare din lume. Cu toate acestea, acelaşi raport estimează o reducere a remiterilor în 2009 din cauza crizei economice internaţionale.

Criza internaţională şi creşterile aşteptate de preţuri la alimente şi energie vor afecta copiii din România. Indiferent de scenariul luat în considerare, foarte probabil, sărăcia absolută se va accentua în România în anul 2009, atingând niveluri comparabile cu cele din 2006-2007. Aşadar, numărul persoanelor sărace se aşteaptă să crească în 2009 până la 2,17 milioane (scenariu bazat pe previziunile Băncii Naţionale a României) sau până la 2,68 milioane (scenariu realizat de un expert independent).

Câştigurile macroeconomice au dus la consolidarea clasei de mijloc şi vizează acum sărăcia larg răspândită din România, ce prezintă în continuare un nivel foarte ridicat (sărăcia din mediul rural fiind de două ori mai mare decât cea urbană). Deşi rata sărăciei infantile s-a micşorat cu peste 30% din 2003, riscul de sărăcie relativă se află în creştere. Aproximativ 75% din copiii săraci trăiesc în mediul rural, unde riscul sărăciei este de trei ori mai mare decât în cazul copiilor de la oraş. Mai mult de o treime din aceşti copii săraci provin din familii de agricultori, cu un nivel al sărăciei de şapte ori mai mare decât în cazul copiilor care trăiesc în familii unde există cel puţin un adult angajat. Cu toate că rata sărăciei rromilor a scăzut de la 76% în 2003 la 58% în 2006, riscul sărăciei în cazul populaţiei rrome era în 2006 de patru ori mai mare faţă de nivelul populaţiei majoritare, după ce în 2003 fusese doar trei ori mai mare.

Nivelul scăzut al participării la forţa de muncă şi al ocupării forţei de muncă, un sector rural predominant, disparităţile tot mai adânci între regiuni şi un nivel ridicat al sărăciei constituie obstacole majore ce nu permit categoriilor sociale vulnerabile să simtă creşterea economică. Dublată de aceste dimensiuni sociale, rigiditatea de proporţii şi persistentă a structurilor economice şi sociale reprezintă o provocare cheie în ceea ce priveşte creşterea protecţiei sociale pentru populaţia vulnerabilă. Există în continuare mari lipsuri şi noi provocări când vine vorba de respectarea drepturilor copiilor vulnerabili, excluşi şi discriminaţi din România. Încă mai sunt copii, în special adolescenţi, ce trăiesc şi/sau muncesc pe străzi, dar şi copii ce cad victime traficului, chiar dacă România se transformă tot mai mult într-o ţară de tranzit dintr-una sursă.

Sistemul de justiţie juvenilă asigură cu greutate drepturile copiilor aflaţi în conflict cu legea, confruntându-se inclusiv cu lipsa spaţiilor speciale de detenţie înainte de proces.

Copiii cu dizabilităţi, cei cu HIV/SIDA şi copiii rromi continuă să fie victime ale stigmatizării şi discriminării. Drepturile copiilor cu dizabilităţi mintale ce trăiesc în instituţii publice de ocrotire nu sunt respectate în totalitate.

De asemenea, copiii din zonele sărace şi rurale sunt expuşi la un risc mai ridicat faţă de alţi copii de a fi abandonaţi, instituţionalizaţi, de a renunţa la şcoală şi de a ajunge mai târziu pe străzi. Mai mult, apar noi probleme, cum ar fi posibilul impact negativ al reformei din agricultură asupra familiilor sărace din mediul rural şi impactul negativ asupra copiilor lăsaţi acasă de părinţii plecaţi în străinătate în căutarea unor oportunităţi de angajare mai bune.

Punctele slabe ale serviciilor de prevenţie şi ale celor comunitare integrate, combinate cu practicile neadecvate de îngrijire în familie, dar şi cu normele şi valorile sociale aflate în continuă schimbare au condus la apariţia acestor probleme.

Multe dintre categoriile de copii vulnerabili, excluşi şi discriminaţi au la bază aceleaşi cauze.