Impactul aderării la UE

Din Raportul Naţional al Dezvoltării Umane publicat în 2007 reiese că, la momentul aderării la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, România era ultima clasată dintre statele Uniunii Europene, existând o diferenţă de 15 locuri între indicele său de dezvoltare umană (IDU) şi cel al următorului stat membru din clasament.

De când a intrat în Uniunea Europeană, România şi-a îndreptat atenţia asupra priorităţilor UE din diferite sectoare sociale. Însă, România mai are de făcut progrese în domenii în care era mult în urmă în perioada de pre-aderare, cu alte cuvinte în promovarea serviciilor comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi, asigurarea protecţiei şi integrării minorităţii rrome şi creşterea accesului la asistenţă medicală de calitate, mai ales la nivel regional şi în rândul categoriilor mai sărace şi al rromilor.

Din 2007, România are acces şi la fonduri europene structurale în valoare de aproximativ 3 miliarde de Euro, o parte dintre acestea vizând finanţarea sectorului social şi putând fi folosite pentru încurajarea reformelor în domeniul sănătăţii şi al educaţiei.

Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială (JIM), Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007- 2013 şi Programele Operaţionale aferente stau la baza accesării acestor fonduri. Populaţia ţintă a JIM cuprinde persoanele de etnie rromă, copiii în situaţii de risc, dar şi persoanele cu dizabilităţi, documentul subliniind totodată provocările cheie ce privesc reducerea sărăciei, domeniul sănătăţii, al educaţiei şi cel al protecţiei copilului. Cu toate acestea, se pune puţin accent pe dezvoltarea timpurie a copilului şi pe serviciile integrate intersectoriale.

Metoda Deschisă de Coordonare (MDC), folosită pentru a monitoriza implementarea fondurilor structurale, se bazează pe mecanisme "soft", cum sunt indicatorii şi evaluarea comparativă.