Mesaj Andreea Marin Banică
Parcă mai ieri eram şi eu copil, deşi un sfert de secol mă desparte de acea vârstă. Adeseori descopăr că trăiesc în mine încă sentimentele copilului aflat la primii paşi în viaţă, îmi amintesc perfect nevoile de atunci...
© UNICEF România
...frustrările sau neîmplinirile a căror cauză era exterioară mie, dar deopotrivă şi şansele pe care le-am avut spre deosebire de cei de-o seamă cu mine.
Întâlnirea mea cu UNICEF s-a produs sub acest semn: cel al şanselor egale pe care visez să le aibă cei mici pentru a-şi împlini potenţialul.
Dreptul de a se exprima liber, de a imagina lumi noi şi de a-şi pune în practica visele, dreptul de a învăţa sau de a avea acces la o viaţă de familie şi la un loc civilizat în societate, sunt lucruri pentru care mi-am unit fortele cu prietenii din UNICEF. Lumea utopică din mintea mea poate că nu există, dar pot spera să ajungem cat mai aproape de ea.
Eu cred că a sosit momentul să ne asumăm mai multă responsibilitate pentru copiii nostri. Împreună putem să sprijinim copiii aflaţi în dificultate din Romania susţinând programele UNICEF.
tipăreşte pagina trimite pe email înapoi la: Ambasadori ai Bunăvoinţei
Urmăreşte-ne