Combaterea HIV/ SIDA

În domeniul HIV/SIDA şi al sănătăţii tinerilor, obiectivul principal este acela de a promova dreptul tuturor copiilor ce trăiesc cu HIV/SIDA de a avea acces la îngrijiri de mai bună calitate, de a nu fi supuşi discriminării şi de a se bucura de o mai largă acceptare din partea celor din jur.

©UNICEF Romania

Tinerii trebuie să deţină mai multe cunoştinţe, abilităţi şi acces sporit la serviciile de calitate necesare pentru a preveni HIV/SIDA, infecţiile cu transmitere sexuală (ITS), consumul de droguri şi transmiterea virusului de la mamă la copil.

Proiectul nostru a susţinut priorităţile naţionale în domeniul HIV/SIDA prin:

  • realizarea de studii de cercetare ţintite pe adolescenţii cu risc sporit de infectare;
  • întărirea capacităţilor de a elabora politici bazate pe dovezi;
  • dezvoltarea capacităţilor în domeniul combaterii stigmatizării, a discriminării şi acţiuni de advocacy.

ODM 6: Combaterea HIV/SIDA, malariei şi altor boli

  • Peste 7.000 de copii şi tineri sunt afectaţi de HIV/SIDA, majoritatea dintre ei fiind adolescenţi infectaţi între 1987-1991
  • Rata generală a prevalenţei HIV este scăzută, şi anume sub 0,1%

află mai multe

O particularitate a epidemiei HIV în România este numărul mare (estimat la 10.000) de copii infestaţi cu HIV prin sânge neverificat, produse de sânge şi ace nesterilizate la finele anilor '80.

©UNICEF Romania

Epidemia HIV a continuat să se răspândească în regiunea Europei şi Asiei Centrale, estimându-se că un număr de 1,6 milioane de persoane trăiesc cu HIV/SIDA (PTHS). Această cifră a crescut cu 33% din 2003 şi aproape de douăzeci de ori în mai puţin de zece ani. Tinerii sunt în topul noilor cazuri de infectare cu HIV: majoritatea copleşitoare a PTHS sunt tinere, iar 75% din infecţiile raportate între 2000 şi 2004 au fost prezentate de bărbaţi şi femei cu vârste de sub 30 de ani.

Date recente arată o creştere constantă a incidenţei HIV în rândul tinerilor adulţi (cu vârste între 15 şi 29 de ani), ce pare a se datora în special transmiterii sexuale (în principal, heterosexuale). Studiul CACP (Cunoştinţe, Atitudini, Convingeri şi Practici) din 2005 arată că industria sexului se află în plină dezvoltare, fiind dominată de practici sexuale neprotejate şi fiind strâns legată de consumul de droguri prin injectare.

În acest context, se impun răspunsuri naţionale şi regionale eficace şi eficiente pentru a preveni şi reduce riscul infectării cu HIV în rândul adolescenţilor cu comportament riscant.

Având în vedere situaţia îngrijorătoare a tinerilor seropozitivi din ţara noastră, ne preocupăm în mod deosebit de acţiunile întreprinse alături de partenerii noştri, în lupta împotriva HIV/SIDA.

Din 1996, UNICEF România face parte din Grupul Tematic ONU pentru HIV/SIDA, alături de alte agenţii ale Naţiunilor Unite ce acţionează în România, precum Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Banca Mondială. Din poziţia de conducere a aceastei organizaţii, timp de două mandate, am conceput o agendă care să sprijine Guvernul României în demersurile sale împotriva HIV/SIDA.

Pe de altă parte, UNICEF România a creat un spaţiu pentru dialog, interacţiune şi consens între partenerii din diferitele sectoare de activitate - public şi privat, sănătate, social, educaţie şi justiţie - ce a îmbogăţit expertiza şi experienţa vitală unui răspuns profesionist în acest domeniu.

Mai mult, unindu-şi forţele cu partenerii săi principali, UNICEF a reuşit să sporească resursele alocate pentru HIV/SIDA prin susţinerea accesării şi implementării finanţării de la Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei sub forma a 2 grant-uri, în valoare totală de 41 de milioane de dolari pentru perioada 2002 - 2009. A fost creat un cadru de politici HIV/AIDS şi s-a consolidat capacitatea de furnizare a serviciilor de consiliere şi testare. Un program de educaţie centrat pe abilităţi de viaţă, ce cuprinde şi o componentă HIV/AIDS, a devenit obligatoriu pentru clasele I-XII începând cu anul şcolar 2007/2008.

Asistenţă tehnică pentru consolidarea sistemului

Obiectivul principal a fost acela de a promova dreptul tuturor copiilor ce trăiesc cu HIV/SIDA de a avea acces la îngrijiri de mai bună calitate, de a nu fi supuşi discriminării şi de a se bucura de o mai largă acceptare din partea celor din jur. Rezultatele atinse sunt următoarele:

  • Comisia Naţională Multisectorială pentru HIV/SIDA, din care fac parte toate autorităţile centrale cu roluri relevante în implementarea strategiei (printre care se numără Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor), dar şi societatea civilă şi reprezentanţi ai PTHS.
  • Strategia Naţională privind HIV/SIDA pentru 2004-2007, creată sub coordonarea Ministerului Sănătăţii Publice, fiind analizată şi folosită pentru revizuirea următoarei Strategii;
  • Un nou document strategic naţional privind HIV/SIDA pentru perioada 2008 - 2013;
  • Centre de Consiliere şi Testare Voluntară în 18 judeţe şi Bucureşti;
  • Strategia Naţională de Prevenire a HIV (şi /sau Plan de Acţiune) pentru adolescenţii cu risc sporit de infectare cu HIV, ce face parte dintr-un proiect multinaţional implementat în ECE/CSI.

Întărirea capacităţilor profesioniştilor din diferite sectoare

Întărirea capacităţilor în vederea îmbunătăţirii răspunsului naţional al României în domeniul HIV/SIDA se realizează cu participarea instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, a asociaţiilor profesioniste, a organizaţiilor comunitare, sectorului privat, a organizaţiilor internaţionale şi a donatorilor bilaterali şi multilaterali. Printre realizări se numără şi îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi colectarea datelor privind femeile însărcinate, persoanele infectate cu /afectate de HIV/SIDA şi adolescenţii, dar şi colectarea şi analizarea datelor pentru factorii de decizie.

Acţiunile noastre în combaterea HIV/SIDA au contribui la obţinerea unor rezultate remarcabile atât la nivel naţional cât şi la nivel regional.

La nivel regional (regiunea CEE/CIS)

  • Cosolidarea reţelei sub-regionale de reducere a efectelor negative (harm reduction) (Reţeaua de Cooperare din Sud-Estul Europei pentru Drepturile Omului şi Tratament în domeniul HIV/SIDA şi al Consumului de Droguri). Aceasta valorifică experienţele anterioare de evaluare a situaţiilor naţionale în sfera HIV şi a adolescenţilor cu risc sporit de infectare din ţările din Sud-Estul Europei (Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina);
  • Acţiuni de advocacy naţionale şi regionale mai intense pentru prevenirea infectării cu HIV a adolescenţilor cu risc sporit prin consultarea regională multinaţională "Counting Lives" la care au participat reprezentanţi ai ONG-urilor active în domeniul prevenţiei HIV din 10 ţări balcanice;
  • Capacitate sporită a reţelelor naţionale şi regionale ale tinerilor infectaţi cu HIV din 4 ţări prin promovarea integrării socio-profesionale a tinerilor ce trăiesc cu HIV/SIDA în cadrul Consultării Tinerilor din 2007;
  • Implicarea în dezvoltarea unui proiect multinaţional ce va avea drept scop întărirea capacităţii naţionale de a oferi un pachet de bază de intervenţii adolescenţilor care au adoptat deja un comportament ce prezintă riscuri de infectare cu HIV. Programul a fost conceput astfel încât lecţiile învăţate să fie împărtăşite altor ţări din regiune pentru ca un număr mai mare de state să poată beneficia de pe urma proiectului.

La nivel naţional

  • Creşterea calităţii şi amplorii Strategiei Naţionale pentru HIV/SIDA. Evaluările strategiilor anterioare şi actualizarea informaţiilor regionale au asigurat bazele calitative ale noii strategii ce acordă atenţie prevenţiei HIV în rândul grupurilor celor mai vulnerabile şi cu cele mai mari riscuri şi în rândul adolescenţilor cu risc sporit;
  • Consolidarea la nivel naţional a reţelei de servicii de consiliere şi testare voluntară (CTV). Activităţile CTV au fost preluate de Fondul Global şi se aşteaptă ca acestea să acopere tot teritoriul ţării până în 2009;
  • Un răspuns naţional mai amplu în domeniul prevenirii transmiterii infecţiei de la mamă la copil;
  • Prevenirea transmiterii infecţiei de la mamă la copil este în momentul de faţă parte integrantă a serviciilor de îngrijire prenatală, în cadrul cărora consilierea şi testarea femeilor însărcinate sunt acum obligatorii în timpul primei vizite prenatale - au loc în jur de 220.000 de astfel de vizite pe an;
  • Capacitate sporită de planificare strategică şi de folosire a informaţiile bazate pe dovezi. S-a iniţiat crearea unor indicatori de bază privind adolescenţii cu risc sporit în cadrul unui proiect multinaţional de prevenire HIV în rândul adolescenţilor cu risc sporit, implementat de instituţiile şi experţii din România cu asistenţă tehnică din partea Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra;
  • Experienţă dobândită şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte abordarea multisectorială şi planificarea strategică în domeniul HIV/SIDA. A împărtăşi experienţe şi a învăţa de la ceilalţi este esenţial pentru stabilirea unor răspunsuri naţionale şi regionale adecvate. Ucraina, Republica Moldova şi Belarus sunt câteva ţări din regiune pentru care s-a organizat asistenţă tehnică şi schimburi de experienţă cu scopul de a afla mai multe despre realizările, cazurile de succes şi învăţămintele României.

La nivelul copiilor

  • Mai multe cunoştinţe dobândite de către adolescenţi cu privire la protejarea de HIV. La sfârşitul lui 2004, 96% dintre băieţii de 15-19 ani şi 90% dintre fete ştiau că folosirea prezervativului este o metodă ce împiedică transmiterea HIV/SIDA (conform studiului privind sănătatea reproducerii, realizat în 2004); 64% din populaţia masculină de 15-24 ani şi 24% din cea feminină a folosit prezervativul la ultimul raport sexual, procentele fiind mai ridicate în cazul bărbaţilor celibatari (71%) şi al femeilor celibatare (38%);
  • Participare crescută a adolescenţilor şi tinerilor ce trăiesc cu HIV/SIDA la procesul de redactare a Strategiei, cu accent deosebit pus pe accesul la servicii medicale şi la educaţie, dar şi pe lupta împotriva stigmatizării şi a discriminării;
  • Capacitate crescută a reţelelor create de tinerii ce trăiesc cu HIV/SIDA din România. 30 de tineri ce trăiesc cu HIV/SIDA au realizat un plan concret de advocacy şi 20 dintre ei au finalizat o strategie şi un plan de acţiune pe trei ani (2007-2009) pentru a consolida reţeaua tinerilor ce trăiesc cu HIV/SIDA şi pentru a creşte şi îmbunătăţi participarea lor directă la răspunsul naţional de combatere a HIV/SIDA;
  • Iniţiative reuşite de proiecte în domeniul participării tinerilor şi integrării sociale, şcolare şi profesionale a tinerilor ce trăiesc cu HIV/SIDA.