UNICEF – politicile favorabile familiilor sunt esențiale pentru creșterea ratelor de alăptare în întreaga lume

Inapoi

BUCUREȘTI, 1 august 2019 - Beneficiile alăptării sunt numeroase, atât pentru mame, cât și pentru copii: de la dezvoltarea sănătoasă a creierului bebelușilor și copiilor de vârste mici, la protejarea acestora împotriva infecțiilor, la scăderea riscului obezității și al bolilor, până la reducerea costurilor pentru îngrijirile medicale și protejarea mamelor împotriva cancerului ovarian și la sân. Totuși, politicile care susțin alăptarea, precum concediul parental plătit și pauzele pentru alăptare, nu sunt disponibile majorității mamelor din lumea întreagă.

Beneficiile medicale, sociale și economice ale alăptării – pentru mamă și copil – sunt bine cunoscute și acceptate peste tot în lume. Totuși, aproximativ 60% dintre sugarii din întreaga lume sunt privați de cele șase luni recomandate de alăptare exclusivă”, a spus Directorul Executiv UNICEF Henrietta Fore. “În ciuda beneficiilor alăptării, există locuri de muncă în întreaga lume care le privează pe mame de susținerea necesară. Avem nevoie de investiții mult mai mari în concediul parental plătit și trebuie să susținem alăptarea în toate locurile de muncă pentru a spori ratele alăptării la nivel mondial”.

  • Doar 4 din 10 bebeluși sunt alăptați exclusiv[1]: Doar 41% dintre bebeluși au fost alăptați exclusiv în primele șase luni ale vieții lor în 2018. Pentru a stabili o comparație, aceste rate au depășit jumătate – 50,8% – în statele cele mai puțin dezvoltate. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Rwanda (86,9%), Burundi (82,3%), Sri Lanka (82%), Insulele Solomon (76,2%) și Vanuatu (72,6%). Cercetările arată că sugarii din zonele rurale au mai mult acces la alăptatul exclusiv comparativ cu bebelușii din zonele urbane.
  • Statele cu venituri medii-superioare au cele mai mici rate ale alăptării[2]: În statele cu venituri medii superioare, ratele alăptării exclusive au fost cele mai mici ajungând la 23,9%, înregistrând o scădere de la 28,7% în 2012.
  • Alăptarea la locul de muncă funcționează: Pauzele regulate de alăptare în timpul programului de lucru pentru a include alăptarea ca atare sau pentru extragerea laptelui matern împreună cu un mediu care să susțină alăptarea, precum un spațiu dedicat, vor permite mamelor să continue alăptarea exclusivă timp de șase luni, urmată de alăptatul complementar adecvat vârstei.
  • Mamele care lucrează nu primesc suportul necesar pentru a continua alăptarea[3]: Pe glob, doar 40% dintre mamele de nou-născuți beneficiază de elementele de bază ale maternității la locul de muncă. Această disparitate se accentuează în statele din Africa, unde doar 15% dintre femeile cu nou-născuți au beneficii pentru a putea continua alăptarea.
  • Prea puține țări oferă concediu parental plătit[4]: Standardele Convenției pentru Protecția Maternității 2000 (nr. 183) a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) includ cel puțin 14 săptămâni de concediu de maternitate plătit, recomandarea către țări fiind să asigure cel puțin 18 săptămâni, precum și suport la locul de muncă pentru a susține alăptarea. Totuși, doar 12% din statele lumii asigură concediu de maternitate plătit în mod adecvat. Cea mai recentă sinteză a politicilor favorabile familiilor realizată de UNICEF recomandă cel puțin șase luni de concediu parental plătit combinat, dintre care 18 săptămâni de concediu plătit dedicat mamelor. Guvernele și mediul de afaceri ar trebui să ajungă la cel puțin nouă luni de concediu plătit combinat.
  • Disponibilitatea unui concediu de maternitate mai lung presupune șanse mai mari pentru continuarea alăptării[5]: Un studiu recent arată că femeile cu șase luni sau mai mult de concediu de maternitate au cu cel puțin 30% mai multe șanse să continue alăptarea cel puțin șase luni.
  • Alăptarea este esențială atât pentru bebeluși, cât și pentru mamele lor[6]: Creșterea ratelor alăptării ar putea preveni 823.000 de cazuri de deces la copiii sub cinci ani și 20.000 de decese anuale în urma cancerului mamar.
  • Număr scăzut de bebeluși alăptați în prima oră[7]: În 2018, mai puțin de jumătate dintre bebelușii din lumea întreagă – 43% – au fost alăptați în prima oră de viață. Contactul imediat piele pe piele și începerea imediată a alăptării păstrează o temperatură corectă a corpului bebelușului, îi întărește sistemul imunitar și sporește șansele ca acesta să fie alăptat exclusiv în continuare. Laptele matern este mai mult decât hrană pentru bebeluși, este și un potențial medicament pentru prevenirea bolilor adaptat nevoilor fiecărui copil. ‘Primul lapte’ – colostrul- este bogat în anticorpi și le oferă nou-născuților protecție împotriva bolilor și decesului.
  • Investițiile în alăptare[8]: Dacă se ating ratele optime ale alăptării, s-ar ajunge la o reducere a costurilor medicale globale estimată la 3000 de miliarde de USD.

###

Note pentru Editori:

Despre Săptămâna Mondială a Alăptării

Săptămâna Mondială a Alăptării este marcată anual în perioada 1-7 august pentrua evidenția importanța esențială a alăptării pentru copiii din lumea întreagă. Alăptarea le oferă copiilor cel mai sănătos start în viață și este una dintre metodele cele mai simple, cele mai inteligente și eficiente din punct de vedere al costurilor pe care le avem pentru a ne asigura că toți copiii supraviețuiesc și prosperă. Această fișă de date – care marchează Săptămâna Mondială a Alăptării – aduce noi date din Graficul de performanță global din 2019 privind alăptarea și cele mai noi dovezi disponibile privind acoperirea, accesul la politicile favorabile familiilor și beneficiile economice ale alăptării.

Despre UNICEF

UNICEF lucrează în unele dintre cele mai dificile locuri din lume, pentru a ajunge la copiii cei mai dezavantajați. În 190 de state și teritorii, lucrăm pentru fiecare copil, pretutindeni, pentru a construi o lume mai bună pentru toți. Pentru mai multe informați despre UNICEF și activitatea sa în folosul copiilor vizitați www.unicef.org.

Urmăriți UNICEF pe Twitter și Facebook

Pentru mai multe informații, contactați:

Georgina Thompson, UNICEF New York, Tel: +1559 917-238-1559, gthompson@unicef.org

Sabrina Sidhu, UNICEF New York, +1 212 824 6583, ssidhu@unicef.org

 

[1]UNICEF IYCF Global Databases, May 20192019 Global Breastfeeding Scorecardhttp://www.fao.org/3/ca5162en/ca5162en.pdf

[2]UNICEF IYCF Global Databases, May 20192019 Global Breastfeeding Scorecardhttp://www.fao.org/3/ca5162en/ca5162en.pdf

[3]UNICEF breastfeeding policy brief, July 2019ILO, World Social Protection Report 2017-19: Universal Social Protection to Achieve the Sustainable Development Goals [Executive summary], November 2017

[4]2019 Global Breastfeeding ScorecardUNICEF policy brief on family-friendly policies

[5]UNICEF breastfeeding policy brief, July 2019Navarro-Rosenblatt, et al, ‘Maternity Land its Impact on Breastfeeding: A review of the literature’, Breastfeeding Medicine, vol. 13, no. 9, November 2018, pp.589–597

[6]2019 Global Breastfeeding Scorecard; Victora CG, Bahl R, Barros AJ, França GV, Horton S, Krasevec J, Murch S, Sankar MJ, Walker N, Rollins NC, Group TL. Alăptarea în secolul 21: epidemiologie, mecanism și efecte pe toată durata vieții. The Lancet. 2016;387(10017):475-90

[7]UNICEF IYCF Global Databases, May 2019; 2019 Global Breastfeeding Scorecardhttps://data.unicef.org/resources/first-hour-life-new-report-breastfeeding-practices/

[8]UNICEF breastfeeding policy brief, July 2019; Rollins, Nigel, et al., ‘Why Invest, and What it Will Take to Improve Breastfeeding Practices?’, The Lancet, vol. 387, no. 10017, January 2016, pp.49) Investițiile statelor pentru îmbunătățirea practicilor de alăptare ar aduce un profit de 35 de USD pentru fiecare dolar investit.

 

Articol din: 2 August 2019

Citeşte în continuare