Sprijinirea familiilor vulnerabile în vederea reducerii dependenţei de îngrijirea de tip instituţional

Inapoi

Cel puţin 1,4 milioane de copii din 26 de ţări situate în Europa Centrală şi de Est şi în Asia Centrală cresc separaţi de părinţii lor naturali, adesea într-un cadru instituţional ce le afectează dezvoltarea.

Cel puţin 1,4 milioane de copii din 26 de ţări situate în Europa Centrală şi de Est şi în Asia Centrală cresc separaţi de părinţii lor naturali, adesea într-un cadru instituţional ce le afectează dezvoltarea. Sprijinirea familiilor care prezintă risc de separare poate reduce nevoia de îngrijire instituţională şi poate promova dreptul tuturor copiilor de a creşte într-un mediu familial plin de afecţiune.

Sprijinirea familiilor vulnerabile în vederea reducerii dependenţei de îngrijirea de tip instituţional ©UNICEF/Kate Holt

Sprijinirea familiilor vulnerabile în vederea reducerii dependenţei de îngrijirea de tip instituţional ©UNICEF/Kate Holt

„Îngrijirea de tip familial reprezintă cea mai bună alternativă pentru copii, în timp ce instituţionalizarea trebuie realizată doar în ultimă instanţă,” a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Anthony Lake, cu ocazia unei discuţii organizate împreună cu Bulgaria în cadrul reuniunii din septembrie a Comitetului Executiv al UNICEF. „Când oferim copiilor un mediu iubitor şi favorabil, nu le oferim doar siguranţa unui cămin; îi ajutăm să îşi atingă potenţialul maxim şi să devină cetăţeni care contribuie semnificativ la societatea în care trăiesc”, a completat Anthony Lake.

Îngrijirea de tip instituţional poate afecta dezvoltarea fizică, intelectuală şi emoţională a copiilor, studiile arătând că serviciile de tip familial şi cele bazate pe comunitate sunt mai eficiente din perspectiva costurilor pe termen lung. De exemplu, în România, activitatea unui asistent social care, la nivel local, costă 20.000 de lei pe an, și care previne instituționalizarea doar a unui copil, ajută statul să economisească 120.000 de lei (ținând cont de media de șase ani petrecuți de un copil într-o instituție publică).

La nivelul Europei Centrale și de Est și a Comunității Statelor Independente:

  • Numărul copiilor aflaţi în instituţii a scăzut, însă aproximativ 1,4 milioane de copii din regiune care cresc separaţi de părinţii lor naturali trăiesc în instituţii de mari dimensiuni.
  • 9 din 10 copii instituţionalizaţi au unul sau ambii părinţi în viaţă.
  • În unele ţări, copiii cu dizabilităţi reprezintă până la 60% din copiii instituţionalizaţi, situaţie datorată lipsei serviciilor medicale specializate şi a educaţiei incluzive în comunităţile lor.
  • Copiii aparţinând grupurilor etnice minoritare, familiilor monoparentale şi altor categorii vulnerabile sunt de asemenea reprezentaţi disproporţionat la nivelul instituţiilor de ocrotire.
  • Probabilitatea ca un copil să fie abandonat sau să beneficieze de un tip de îngrijire formală într-o fază critică a dezvoltării sale fizice, mentale şi emoţionale este de trei până la şase ori mai mare în cazul copiilor foarte mici.

Numeroase ţări din Europa Centrală şi de Est şi din Asia Centrală înregistrează progrese semnificative la nivelul reformei sistemului de protecţie a copilului. În ultimii ani, schimbarea direcţiei politicilor strategice de la plasamentul copiilor în instituţii la sprijinirea familiilor vulnerabile a contribuit la evitarea separării nejustificate a copilului de familie.

În Bulgaria, reforma continuă a sistemului de protecţie a copilului ajută tot mai multe familii să rămână unite”, a declarat Excelenţa Sa Dl. Stephan Tafrov, Reprezentantul Permanent al Bulgariei la ONU şi Vicepreşedinte al Comitetului Executiv al UNICEF, care a moderat discuţia. „Trebuie să acţionăm mai departe pornind de la aceste progrese, consolidând sprijinul acordat părinţilor şi adoptând o abordare mai holistică şi mai flexibilă care să reflecte nevoile familiilor”, a adăugat  Stephan Tafrov.

În prezent, un număr mai mic de copii sub trei ani ajung să fie instituţionalizaţi, proporţia copiilor aflaţi în centre de îngrijire a copilului mic a scăzut şi tot mai mulţi copii din această grupă de vârstă beneficiază de servicii alternative de îngrijire de tip familial sau bazate pe comunitate sau de asistenţă maternală în Bulgaria, a afirmat el.

În România, ca urmare a măsurilor luate de Guvernele și a parteneriatului cu mulți actori locali și internaționali, numărul copiilor din instituții a scăzut de la aproximativ 100.000 în 1990 la 22.000 în decembrie 2013. Numărul copiilor care beneficiază de servicii alternative, cum ar fi asistență maternală sau tutelă, a crescut de la o la 38.000 la sfârșitul lui decembrie 2013. În prezent, 735 de copii sub trei ani trăiesc în instituții. Aproximativ 1/3 dintre aceștia au fost identificați cu dizabilități.

Anul trecut, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, UNICEF România a organizat în parteneriat cu Camera Deputaților o dezbatere la care Gabriela Coman, președintele de atunci al FONPC și actualul președinte al Autorițății Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a propus interzicerea instituționalizării copiilor sub trei ani (România a interzis instituționalizarea copiilor sub doi ani, acum 10 ani, în 2004). Deputata Gabriela Podașcă a preluat această idee și a redactat o propunere legislativă, ce a fost aprobată la 17 septembrie 2014 cu majoritate de voturi. Ca urmare a Conferinței Regionale organizate de UNICEF în 2012, prin adoptarea acestei legi, România este una dintre primele țări din regiune care îndeplinește acest angajament. Totodată, UNICEF România face apel pentru creșterea investițiilor în servicii sociale la nivel local pentru a preveni separarea nenecesară a copiilor de familiile lor.

UNICEF colaborează cu parteneri guvernamentali pentru a susţine reformele sistemelor de protecţie a copilului ce vizează cu precădere copiii şi familiile cele mai vulnerabile, inclusiv legislaţia şi politicile, dar şi serviciile medicale, educaţionale şi sociale de bună calitate.

Citeşte în continuare