Realitatea alăptării în România surpinsă în imagini

Inapoi

Rata alăptării exclusive[1] în 2010 a fost de 12,6%, indicând o scădere față de alți ani. Această cifră este mult sub media europeană și sub cea mondială de 39%.

Reprezentanţa UNICEF România a organizat miercuri, 18 mai 2011, la Palatul Parlamentului, o expoziție de fotografie pe tema alăptării în România. Această activitate se integrează în demersul UNICEF de a susține autoritățile din România pentru îndeplinirea obligațiilor internaționale de a transpune Codul Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern (adoptat de Orgnizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF în 1981) în legislaţia națională. Participanții la expoziție au fost reprezentanți ai comisiilor de specialitate din Parlament, instituțiilor de sănătate publică, ai Ministerului Sănătății, ai Secretariatul General al Guvernului, societatății civile, organismelor de reglementare a publicităţii, specialiști în nutriția copilului și mass media.

Fotografiile au fost realizate cu participarea directă a tinerelor mame și a specialiştilor din cadrul Inițiativei Spital Prieten al Copilului contribuind, prin aceasta, la crearea unui spaţiu de informare şi dezbatere publică privind importanța alăptării și reglementarea activității de marketing a substituenților de lapte matern. Ele exprimă vizual mediul în care nou-născuții trăiesc în primele zile, punând accent pe ajutorul pe care îl primesc dar și pe dificultăţile pe care le întâmpină ei şi familiile lor în ceea ce priveşte dreptul copilului de a fi alăptat. Surprinderea contextului socio-medical în care se regăsesc copiii, tinerele mame şi cadrele medicale include reliefarea bunelor practici din cadrul Inițiativei Spital Prieten al Copilului ca modele de urmat de către celelalte unități spitalicești.

Fiecare fotografie este însoţită de “vocea copilului” și de comentarii sau date statistice, astfel încât realităţile surprinse constituie percepţii individuale ale unei situaţii reale din viaţa cuplului mamă – copil într-o maternitate din România. Imaginile sunt uşor identificabile şi reprezentative pentru invitaţii la expoziţie. Evenimentul s-a bucurat de prezența celor mai tineri lobby-iști, Carol Petreanu (fiul actriței Aniela Petreanu, care a ales să sărbătorească vârsta de 1 an și 8 luni a fiului ei, pe care încă îl alăptează, transmițând un mesaj politicienilor pentru dreptul tuturor copiilor de a fi alăptați) și Lia Dincă (în vârstă de 1 lună și 3 zile), fiica autoarei fotografiilor realizate pentru expoziție.

Un studiu recent realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului care a evaluat starea nutrițională a nou-născuților și sugarilor în România arată că în anul 2010:

  • inițierea alăptării timpurii este încă puțin adoptată în România chiar și în Spitalele Prieten al Copilului[2]. Deși este sub standard, inițierea alăptării timpuri are o rată de trei ori mai mare în aceste spitale față de maternitățile obișnuite.
  • rata alăptării exclusive[3] la nivel național a fost de 12,6%, indicând o scădere față de alți ani. Această cifră este mult sub media europeană. Pe regiuni, în Moldova, unde se află și cele mai multe Spitale Prieten al Copilului această rată s-a menținut la nivelul de 16,1%, iar cea mai scăzută rată, de 10%, se întâlnește în zona de sud, cu cele mai puține maternități active în Inițiativa Spital Prieten al Copilului
  • durata medie pentru orice tip de alăptare a fost de 8,83 de luni, în creștere față de 6,6 luni, în 2004. Această creștere exprimă o ameliorare importantă și se datorează creșterii duratei de alăptare și după vârsta de un an.


“Adoptarea Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern în 1982 de către România înseamnă asumarea transpunerii acestui Cod în legislaţia naţională. Scopul final este de a ocroti alăptarea astfel încât tot mai mulţi copii să beneficieze de laptele matern.
Ne dorim ca prin această expoziție de fotografie să informăm prin imagine reprezentanţii autorităţilor şi opiniei publice cu privire la importanța alăptării, să tragem un semnal de alarmă factorilor de decizie politică asupra necesității creării unui set de instrumente care să susțină, promoveze și protejeze alăptarea și mai ales să activăm autorităţile în susținerea inițiativei legislative cu privire la reglementarea activității de marketing a substituenților de lapte matern. Transpunerea Codului este doar un instrument, aceasta nu va rezolva situația alăptării în România.”, afirmă Edmond McLoughney – Reprezentant UNICEF Romania.

UNICEF România colaborează cu Ministerul Sănătăţii încă din 2001, de la scrierea proiectului Legii nr. 321/2001 (privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni), pentru a introduce în legislaţia românească prevederi ale Codului, iar din 2004 a sprijinit scrierea unor variante ale legii Codului, a instruit în străinătate (Penang, Malaiezia) specialişti din departamentul juridic şi de asistenţă medicală pentru elaborarea proiectului de lege, a asigurat asistenţă tehnică şi revizuire inclusiv cu specialişti din New York.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi:

Fanfara PR - Mihaela Sandu, 0723 433 816 – mihaela.sandu@fanfarapr.ro

UNICEF România - Codruţa Hedeşiu, 021.201.78.64, chedesiu@unicef.org

 


[1]Este posibil ca practica alăptării predominante (20,4%) în locul celei exclusive, ca și alte practici ce pot constitui riscuri pentru sănătatea copiilor să aibă la bază o educaţie insuficientă atât a mamelor cât și a cadrelor medicale.

[2] Un Spital Prieten al Copilului este o maternitate care îndeplinește un set de 10 criterii numite Pași și care se referă la promovarea, sprijinirea și protejarea alăptării. Printre criterii se numără obligativitatea rooming în 24 de ore pe zi (mama stă cu copilul în aceeași cameră), lăuzele și gravidele sunt educate cu privire la cea mai bună cale de hrănire a copilului, copii nu primesc altceva decât lapte de mamă, cu excepția situațiilor medicale care impun altceva, și se aplică în mod obligatoriu toate prevederile Codului

[3] Este posibil ca practica alăptării predominante (20,4%) în locul celei exclusive, ca și alte practici ce pot constitui riscuri pentru sănătatea copiilor să aibă la bază o educaţii insuficiente atât a mamelor cât și a cadrelor medicale.

Articol din: 17 Aprilie 2011

Citeşte în continuare