HIV/SIDA

Inapoi

Situație

La sfârşitul anului 2011, 10.903 de persoane trăiau cu HIV/SIDA în România. Majoritatea cazurilor au fost diagnosticate în copilărie şi au beneficiat de peste 15 scheme de tratament de-a lungul anilor. Majoritatea supravieţuitorilor au în prezent 20-24 de ani, iar 47% sunt femei.

@UNICEF Romania/ Giacomo Pirozzi/ Mai sunt multe de făcut în prevenirea transmiterii HIV în rândul adolescenţilor din România și pentru tratarea celor seropozitivi

Tendinţele ce se observă la ora actuală în ceea ce priveşte transmiterea HIV/SIDA în România sunt următoarele:

  • O rată ridicată a transmiterii heterosexuale, reprezentând până la 61,7% din cazurile noi diagnosticate între 2007 şi 2011;
  • O rată ridicată a transmiterii verticale (de la mamă la copil), de la 2% în 2007 la 5% în 2010;
  • Rată ridicată a transmiterii HIV în rândul populaţiilor cu risc crescut (MARP): bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi (BSB), de la 3,8% în 2007 la 14% dintre cazurile noi în 2011, şi utilizatori de droguri injectabile (UDI), de la 0,8% în 2007 la 18,4% din cazurile noi în 2011;
  • O rată a folosirii în comun a acelor şi seringilor mai mare de cinci ori în 2010 faţă de 2009 din cauza utilizării intravenoase a noilor substanţe psihoactive care creşte riscul de transmitere a HIV în rândul UDI;
  • O creştere per ansamblu a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA (PLHIV) ce necesită servicii medicale specializate şi terapie antiretrovirală (ARV), de la 7.623 în 2005 la 9.428 în 2011;
  • Întreruperi frecvente ale tratamentului în 2010 pentru 65% dintre PLHIV şi aderenţa la tratamentul ARV în cazul a 40% dintre PLHIV.

Supravieţuitorii de lungă durată au fost supuşi unor numeroase scheme terapeutice, iar problemele de aderenţă la tratament şi de integrare socială le sunt bine cunoscute. Potrivit unui studiu comportamental realizat în 2009 asupra unui grup de PLHIV , vârsta medie de începere a vieţii sexuale este de 17 ani. Acelaşi studiu arată că peste 79% dintre PLHIV din eşantion cu un partener stabil, care e seronegativ sau nu are un diagnostic HIV cunoscut şi căruia nu i-au spus că sunt seropozitivi, nu folosesc prezervativul.

PLHIV ce fac parte din categoria supravieţuitorilor de lungă durată se află acum la vârsta reproducerii şi au început să aibă copii. Un studiu privind HIV realizat de Institutul Naţional de Boli Infecţioase în 2010 asupra 310 copii născuţi de femei seropozitive arată că 45% dintre mamele ce trăiesc cu HIV fac parte din categoria supravieţuitorilor de lungă durată. Acelaşi studiu arată că 35% dintre mamele seropozitive nu au beneficiat de tratament sau îngrijire profilactică, ceea ce creşte riscul transmiterii de la mamă la copil.

Acţiune

UNICEF se implică în domeniul HIV/SIDA în mare parte alături de agenţiile ONU care formează Grupul Tematic HIV/SIDA, dar şi de Institutul Naţional de Boli Infecţioase Dr. Matei Balş, Ministerul Sănătăţii şi Centrul Român HIV/SIDA. UNICEF lucrează în strânsă colaborare şi cu ONG-urile, precum UNOPA care reprezintă persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA şi cu ONG-urile membre ale Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) ce furnizează servicii de reducere a riscurilor şi alte servicii gândite pentru a opri transmiterea bolii. Activitatea din ultimii ani s-a concentrat asupra următoarelor:

  • Sprijin acordat noii versiuni a Strategiei Naţionale HIV/SIDA ce are drept scop consolidarea răspunsului naţional la epidemie. În acest context, programul HIV/SIDA din România este adaptat pentru a răspunde noilor situaţii: transmitere verticală, aderenţa la tratament a supravieţuitorilor de lungă durată, transmiterea HIV în rândul populaţiilor cu risc crescut şi advocacy cu privire la necesitatea de a susţine alocările bugetare pentru programe după epuizarea fondurilor puse la dispoziţie în 2010 de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei;
  • Sprijin pentru programe adresate adolescenţilor cu risc crescut, precum utilizatorii de droguri injectabile, bărbaţii ce întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi şi practicanţii de sex comercial, şi asistarea lor în vederea reducerii riscurilor de transmitere a HIV;
  • Studii referitoare la întreruperea tratamentului şi advocacy pentru acţiuni corective în domeniul bugetării, achiziţionării şi distribuirii medicamentelor;
  • Studiu privind consumul de noi droguri sintetice (NDS) şi mai ales impactul acestora asupra copiilor şi tinerilor. Advocacy pentru întreprinderea unor acţiuni, incluzând politici care să vizeze problema furnizării şi distribuirii de NDS;
  • Advocacy în favoarea măsurilor de prevenire a transmiterii de la mamă la copil, incluzând acces complet la screening prenatal şi ghid medical pentru testare, tratament şi consiliere.

Rezultate

  • A fost revizuită Strategia Naţională HIV/SIDA pentru a răspunde caracterului schimbător al epidemiei;
  • Studiile au oferit evidenţe clare legate de lipsurile ce trebuie eliminate urgent. Acestea includ întreruperi ale tratamentului şi creşterea transmiterii HIV din cauza drogurilor injectabile, inclusiv a NDS;
  • Consolidarea capacităţii naţionale prin sprijinul acordat Centrului Român HIV/SIDA.

Următoarele demersuri

  • Intensificarea activităţii de advocacy pentru acţiuni urgente de combatere a transmiterii HIV în rândul populaţiilor cu risc crescut. Acestea includ BSB, UDI, adolescenţi şi femei însărcinate seropozitive care riscă să transmită virusul bebeluşului lor;
  • Intensificarea activităţii de advocacy în favoarea alocărilor bugetare şi gestionării fondurilor adresate Strategiei Naţionale HIV/SIDA cu accent special pe asigurarea tratamentului neîntrerupt pentru PHIV şi programe de prevenire pentru populaţiile cele mai vulnerabile;
  • Advocacy pentru finanţarea ONG-urilor implicate în lupta împotriva HIV/SIDA.

Articol din: 1 August 2012

Citeşte în continuare