Evaluările și examinările în sistemul de educație din România

Inapoi

Rezumat

Sistemul de învăţământ din România a înregistrat progrese semnificative în ultimele decenii, consolidându-şi instituţiile şi îmbunătăţind rezultatele învăţării la nivelul elevilor. Cu toate că oferă unora dintre elevi şansa de a excela, mulţi alţii nu stăpânesc competenţele de bază şi aproape o cincime renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal. Crearea unui sistem de învăţământ în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate şi sunt sprijiniţi să dea tot ce e mai bun va îmbunătăţi performanţele şi procesul de învăţare, sprijinind astfel bunăstarea individuală şi creşterea la nivel naţional.

Raportul de faţă analizează maniera în care sunt concepute şi puse în practică, în România, procesele de evaluare a elevilor, a personalului didactic, a școlilor şi a sistemului de învățământ, punând accent pe modul în care dezvoltă acestea procesul de învăţare al elevilor. România are numeroase practici pozitive la nivelul evaluării şi examinării. Încearcă să încurajeze practici didactice formative mai individualizate, a înfiinţat un inspectorat şcolar independent, ceea ce permite dezvoltarea expertizei în domeniul evaluării unităţilor de învăţământ, şi încearcă să crească volumul şi calitatea datelor colectate. Cu toate acestea, plasarea unui accent predominant pe rezultatele examinărilor naţionale şi mai puţin pe autoreflecţie şi dezvoltare în cadrul evaluării unităţilor şcolare sau a personalului didactic împiedică evoluţia acestor aspecte pozitive şi încurajarea schimbărilor sistemice benefice de care are nevoie România.

România implementează, în prezent, un nou curriculum ambiţios, centrat pe învăţarea ghidată de elevi şi dezvoltarea competenţelor cheie. Are, astfel, oportunitatea de a realiza o transformare mai profundă la nivelul a ceea ce se apreciază şi se predă la clasă în întreaga ţară. Consolidarea sistemului de evaluare şi examinare în sensul stabilirii unor aşteptări ridicate pentru toţi elevii şi a unor practici formative care să contribuie la dezvoltarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor va juca un rol esenţial în realizarea acestei transformări şi crearea unui sistem de învăţământ mai echitabil, în care toţi elevii au acces la educaţie de calitate.

Evaluarea elevilor: Axarea pe învăţare

Evaluare_A4-06

În România, evaluarea elevilor este dominată de examinări cu mize importante, care limitează procesul de învăţare şi promovează o definiţie restrânsă a succesului. Plasarea învăţării în centrul evaluării va permite reechilibrarea acesteia şi recunoaşterea abilităţilor şi a intereselor tuturor elevilor, oferindu-le şansa să dea tot ce e mai bun.

În primul rând, România trebuie să perfecteze standardele de învăţare ale curriculumului şi să încurajeze schimbările de la nivelul procesului de învăţare şi predare la care aspiră noul curriculum. Standardele de învăţare ar trebui formulate mai clar şi însoţite de exemple de lucrări de-ale şcolarilor, astfel încât profesorii să poată aprecia nivelul de învăţare al elevilor în baza lor. Având în vedere consecinţele negative ale actualelor examinări naţionale asupra învăţării, motivaţiei şi evoluţiei elevilor, este importantă creşterea calităţii lor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătăţească calitatea şi imparţialitatea evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a, ţinând cont de miza importantă a acestuia pentru studiile viitoare ale elevilor. Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile şcolare şi certificarea de la nivelul învăţământului secundar, luând în considerare inclusiv posibilitatea suspendării evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a.

Profesorii români au nevoie de mai multă susţinere pentru a putea evalua corect performanţele elevilor şi pentru a oferi feedbackul şi sprijinul de care au nevoie aceştia. În plus, necesită un cadru care să le permită să îşi exercite propriul raţionament. Va fi important să se actualizeze formarea teoretică şi practică a noilor cadre didactice în domeniul evaluării elevilor şi să se asigure o dezvoltare profesională care să vizeze prioritar îmbunătăţirea practicii de evaluare, mai ales prin metode formative. Revizuirea evaluărilor naţionale care să permită redactarea unor teste ghidate de profesori, cu sprijinul autorităţilor centrale, va contribui la dezvoltarea progresivă a competenţelor de evaluare ale cadrelor didactice.

Ca în multe alte domenii ale sale, investiţiile insuficiente au împiedicat sistemului de învăţământ românesc să ţină pasul cu evoluţiile internaţionale. Pentru a realiza schimbările recomandate în raportul de faţă, vor fi necesare investiţii susţinute şi adecvate în vederea dezvoltării unor teste moderne.

Evaluarea personalului didactic: Asigurarea unei evaluări care susţine dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

Evaluare_A4-03

În România, cadrele didactice sunt supuse unui număr mare de evaluări pe parcursul carierei lor. Totuşi, sistemul ar putea fi mai eficient în ceea ce priveşte identificarea candidaţilor competenţi, recunoaşterea şi aprecierea competenţelor esenţiale în practica pedagogică sau acordarea de sprijin profesorilor pentru a putea progresa şi a se dezvolta.

Fundamentarea evaluării personalului didactic pe standarde profesionale comune va permite evaluarea profesorilor în baza competenţelor necesare unei activităţi didactice eficiente. Apelând mai des la directori şi profesori experimentaţi în rolul de evaluatori şi creând un cadru mai generos pentru observaţii, feedback şi discuţii la clasă, evaluările vor putea viza efectiv practica pedagogică şi oferi cadrelor didactice sfaturi utile pentru a evolua.

Unele consecinţe ale evaluării subminează capacitatea acesteia de a sprijini dezvoltarea cadrelor didactice. Evaluările influenţează salariul şi cariera unui profesor, stând la baza acordării de prime salariale. În schimb, o structurare diferenţiată a carierei, care să permită profesorilor să îşi asume roluri şi responsabilităţi diferite, le va da acestora şansa de a se dezvolta pe parcursul carierei lor.

Evaluarea școlii: Trecerea de la conformare la îmbunătăţiri

Evaluare_A4-04

 

În ultimii zece ani, România a creat un sistem modern de evaluare a unităţilor de învăţământ, ce implică un evaluator extern independent şi o autoevaluare realizată de către şcoală. Cu toate acestea, evaluarea se axează, în continuare, pe conformare şi oferă prea puţin sprijin pentru realizarea de îmbunătăţiri.

România trebuie să îşi revizuiască cadrul de evaluare a unităţilor de învăţământ în vederea eliminării problemei actuale legate de proliferarea standardelor şi duplicarea eforturilor. Aceasta ar trebui să ducă la stabilirea unui set unic de criterii, care să vizeze aspectele cele mai importante pentru îmbunătăţirea activităţii şcolilor, şi a unui singur evaluator şcolar extern principal, care să facă recomandări clare unităţilor de învăţământ. Crearea unui nou departament pentru îmbunătăţirea calităţii şcolare în fiecare judeţ va ajuta unităţile de învăţământ să folosească rezultatele evaluării în scopul îmbunătăţirii. Coordonarea procesului de autoevaluare a şcolii de către directori va spori importanţa acestuia la nivelul unităţii şcolare, conectându-l la activităţile ce vizează îmbunătăţirea activităţii.

Evaluarea sistemului: Utilizarea informaţiilor în scopul îmbunătăţirii sistemului

Evaluare_A4-05

România deţine, în prezent, multe dintre instituţiile şi procesele de care are nevoie pentru monitorizarea şi evaluarea sistemului. Totuşi, datele şi analizele educaţionale de calitate nu joacă un rol central în elaborarea politicilor din domeniul educaţiei, ceea ce conduce la suspendarea sau modificarea reformelor şi limitează capacitatea sistemului de a face faţă provocărilor permanente de la nivelul calităţii şi echităţii.

Asigurarea că legea educaţiei pe care o are în vedere România în prezent este bazată pe evidenţe, fondată pe consens social şi politic şi susţinută de monitorizarea transparentă a progreselor în baza unor ţinte măsurabile şi delimitate în timp ar garanta continuitatea politicii educaţionale, ce lipseşte în momentul de faţă.

Consolidarea instrumentelor de monitorizare a rezultatelor învăţării şi a echităţii, printr-o evaluare standardizată şi colectarea mai multor informaţii contextuale referitoare la elevi şi mediul lor educaţional, va permite urmărirea cu mai mare acurateţe a progreselor înregistrate de România în raport cu provocările naţionale şi elaborarea unor politici mai informate. Nu în ultimul rând, este crucial ca România să investească în capacitatea sa analitică pentru a putea folosi informaţiile adunate ca să înţeleagă unde şi cum se pot face îmbunătăţiri în sprijinul reformei de la nivelul sistemului.

Descarcă Studiile OCDE privind evaluarea și examinarea în domeniul educației

 

Articol din: 3 Mai 2017

Citeşte în continuare