Declaraţia Directorului Executiv UNICEF, Anthony Lake, cu ocazia reuniunii de la Roma privind soluţionarea crizei provocate de secetă în Cornul Africii

Inapoi

Ne confruntăm cu o stare de foamete ce afectează copiii. Suferinţa şi pierderile sunt imense. Imaginile evocatoare pe care le-am văzut din Cornul Africii şi împrejurările acestei situaţii de urgenţă vorbesc de la sine.

În prezent, peste o jumătate de milion de copii riscă o moarte iminentă din cauza malnutriţiei acute severe. În Somalia, Etiopia şi Kenya, potrivit estimărilor, 2,3 milioane de copii suferă deja de malnutriţie acută.

Aceştia erau şi înainte unii dintre cei mai defavorizaţi copii din lume, ce trăiesc la limită şi devin tot mai vulnerabili pe zi ce trece, fiind practic privaţi de orice nevoie umană şi de orice drept fundamental.

Iar acesta este un dublu dezastru. Situaţia este cea mai gravă în Somalia şi în lagărele de refugiaţi din Kenya şi Etiopia, dar se răspândeşte până la comunităţile pastorale din regiune, punând în pericol populaţia şi modul de viaţă al acesteia.

Această foamete nu implică numai lipsa de alimente. Implică şi alegeri şi obligaţii.

Comunitatea internaţională nu are de făcut o alegere în ceea ce priveşte răspunsul său deoarece nu poţi alege în faţa unei astfel de situaţii de urgenţă covârşitoare.

Pentru a salva vieţi, răspunsul umanitar global trebuie să fie unul imediat. Estimăm că UNICEF are nevoie în total pentru răspunsul său de urgenţă de aproximativ 300.000.000 USD până la finalul lui 2011. În ciuda unor contribuţii însemnate din partea multor guverne şi donatori privaţi prin intermediul Comitetelor noastre Naţionale, UNICEF se confruntă în continuare cu un minus de peste 200 de milioane de USD necesare copiilor şi familiilor afectate. Trebuie să umplem acest gol.

De asemenea, răspunsul trebuie să fie ţintit, ajungând în primul rând la cei ce prezintă cele mai mari nevoi şi cele mai ridicate riscuri, intensificând însă operaţiunile pentru a oferi asistenţă preventivă celor din zonele afectate de secetă şi foamete.

Iar răspunsul trebuie să fie unul flexibil – adoptarea unui mod de acţiune diferit în funcţie de circumstanţe şi adaptarea răspunsului nostru la condiţiile şi nevoile locale.

Trebuie să rămânem inflexibili doar în ceea ce priveşte caracterul urgent al acţiunii, trebuind să acţionăm fără întârziere atât pentru a satisface nevoile stringente, cât şi pentru a creşte capacitatea de rezistenţă pe viitor. Deoarece sunt şanse ca aceste condiţii care au dus la apariţia crizei umanitare să persiste, iar noi trebuie să ajutăm copiii şi familiile din Cornul Africii să le facă faţă.

UNICEF apreciază nespus de mult generozitatea comunităţii internaţionale. Contribuţiile făcute ajută deja la salvarea de vieţi. Astăzi, avem ocazia să facem şi mai mult. Fiecare zi poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte la scară masivă … dar şi la cel mai uman nivel: deoarece chiar şi în faţa unei foamete care afectează milioane de oameni, fiecare viaţă contează. Iar noi contăm pe fiecare dintre voi.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare