Să fim uniţi pentru copii!

Inapoi

Ca în fiecare an, în România la mijlocul lui septembrie începe şcoala pentru 220.000 de copii. Pentru alte două milioane şi un sfert de copii, este momentul să se întoarcă la şcoală pentru un nou an din învăţământul obligatoriu.

Unii copii aşteaptă cu nerăbdare să se întoarcă la şcoală, alţii mai puţin – depinde deseori de atitudinea părinţilor, de personalitatea profesorilor, de mediul şcolar şi de mulţi alţi factori. Dar, oricum s-ar simţi, trebuie să meargă la şcoală. Şcoala reprezintă o etapă în creşterea lor, face parte din viaţa de copil, fiind o parte fundamentală a dezvoltării umane. Este locul în care copiii îşi petrec o mare parte din zi şi unde li se formează viitorul.

Dar pentru un număr estimat de 300.000-400.000 de copii din România, educaţia este precară sau chiar inexistentă. Acesta este numărul surprinzător de copii care nu sunt înscrişi sau nu frecventează şcoala. Reprezintă aproape 20% din viitorul ţării care se iroseşte. Pentru că ce şanse ai să te bucuri de o viaţă decentă fără o educaţie de bază?

Copiii neşcolarizaţi au de obicei câteva caracteristici comune: provin în principal din familii sărace, iar părinţii lor au un nivel scăzut de educaţie sau sunt analfabeţi. În multe cazuri, fac parte din minoritatea romă.

UNICEF şi-a unit forţele cu Ministerul Educaţiei, cu autorităţile locale şi cu ONG-uri pentru a face ceva în legătură cu această situaţie inacceptabilă. Direcţia adoptată se concentreză pe judeţe şi, în interiorul acestora, pe comunităţile care au cele mai mari probleme legate de non-participarea la educaţie. Prin urmare, 38 de comunităţi cu rate ridicate ale abandonului şcolar au fost selectate pentru a beneficia de atenţie specială în acest an şcolar 2010-2011. Acţiunile vor viza trei elemente cheie: (a) familiile vor fi vizitate pentru a le convinge să îşi trimită copiii la şcoală, (b) se va lucra cu şcolile pentru ca acestea să devină mai primitoare pentru copiii săraci şi defavorizaţi şi (c) se va căuta convingerea comunităţilor să sprijine familiile şi şcolile pentru a se asigura că fiecare copil are acces la educaţia de bază, care este de altfel un drept al său.

Aşadar, se va depune multă muncă de convingere în rândul familiilor, şcolilor şi comunităţilor. Va funcţiona oare? Aceasta este bineînţeles marea întrebare, dar noi credem că da pentru că această abordare a obţinut rezultate foarte bune într-un proiect pilot desfăşurat în judeţele Giurgiu şi Călăraşi. A sosit momentul ca abordarea să fie extinsă la nivelul ţării, începând cu cele 38 de comunităţi. Dacă se obţin rezultate bune, se poate crea momentul oportun pentru declanşarea altor iniţiative similare în alte comunităţi cu probleme legate de frecventarea şcolii. În cazul în care acest scenariu dă rezultate, acest lucru va avea un impact extraordinar asupra problemei abandonului şcolar şi va asigura participarea la educaţie a copiilor, aşa cum este şi normal.

Această ediţie a buletinului informativ analizează strategia campaniei pentru participarea şcolară din diferite perspective. Vă vom ţine la curent în legătură cu această campanie pe parcursul anului şcolar.

În acest număr, vom vorbi şi despre succesul campaniei de strângere de fonduri pentru copiii şi familiile afectate de inundaţiile devastatoare din nord-estul României care au avut loc în luna iunie. În plus, avem ultimele informaţii legate de situaţia din Haiti, la mai bine de jumătate de an după teribilul cutremur, informaţii despre eforturile umanitare întreprinse de UNICEF în teren.

 

Edmond McLoughney,

Reprezentantul UNICEF în România

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare