Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar

Inapoi

Ce este ZEP şi de ce acest model de intervenţie pentru diminuarea fenomenului de abandon şcolar?

Sistemul Zonelor de educaţie prioritară (ZEP) este un ansamblu de măsuri întreprinse, în vederea sprijinirii acţiunilor educative în zonele în care condiţiile economice şi sociale constituie obstacole pentru reuşita şcolară a elevilor. Sistemul promovează principiul discriminării pozitive şi al compensării (alocare de resurse şcolare suplimentare elevilor cu dificultăţi de învăţare şi rezultate şcolare reduse datorită situaţiei de dezavantaj socio-economic) şi se ghidează după trei filosofii principale de intervenţie:

  1. politici educaţionale de compensare, de eliminare a inegalităţilor în domeniul educaţional, înscrise în curentul transformării şcolilor de elită în şcoli de masă şi garantării egalităţii de şanse prin intervenţiile statului bunăstării; cel mai adesea, aceste politici au o logică teritorială (abordarea ZEP);
  2. politici educaţionale de luptă împotriva excluziunii (şcolare, dar şi sociale sau economice) prin schimbarea radicală a practicilor şcolare şi re-definirea modului de înţelegere a handicapului socio-cultural; accentul acestei abordări cade pe echitate, pe garantarea accesului la un nivel minim de competenţe şi cunoştinţe care să asigure fundamentul unei incluziuni sociale reale;
  3. politici educaţionale de promovare a educaţiei incluzive; acest model are la bază o logică dublă: pe de o parte, cea a grupurilor aflate în situaţie de risc şi, pe de alta, a nevoilor educaţionale specifice/speciale.

Obiectivele urmărite, în general, de programele ZEP se referă, cel mai adesea, la asigurarea educaţiei de bază pentru tinerii proveniţi din medii defavorizate socio-economic, ameliorarea rezultatelor şcolare şi facilitarea integrării sociale şi profesionale a acestora. În mod deosebit, sistemul ZEP şi-a dovedit succesul şi în prevenirea şi combaterea fenomenului de abandon şcolar, atât în cadrul unor sisteme educaţionale europene (în special cel francez) cât şi în sistemul nostru, prin intervenţiile pilot realizate în România, începând cu anul 2003, cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF România.

Sistemul ZEP susţine şcoala, elevii şi comunitatea în vederea dezvoltării unor parteneriate semnificative şi funcţionale. Astfel, prin intervenţiile pe care le propune, acest model oferă actorilor de la nivel local o serie de instrumente complexe care contribuie în mod direct la reducerea riscului de abandon şcolar şi combaterea inegalităţilor şcolare.

 

© UNICEF România
Punctul pe i: un băiat dintr-un proiect ZEP făcându-şi temele

Ce experienţe există deja în pilotarea acestui model la nivel naţional?

La începutul anului 2003, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a iniţiat un proiect-pilot prin care să fie verificate fezabilitatea şi condiţiile intervenţiei prin ZEP pentru sistemul naţional de educaţie. Proiectul s-a derulat cu ajutorul Reprezentanţei UNICEF în perioada 2003-2007, în Şcoala Generală nr. 3 Giurgiu, situată într-un mediu socio-economic defavorizat, cu o concentrare mare a populaţiei de etnie romă, cu un grad redus de implicare a comunităţii în rezolvarea problemelor şcolii. În momentul selecţiei, şcoala se confrunta cu numeroase dificultăţi precum: rată crescută a abandonului, un număr relativ ridicat de copii neşcolarizaţi în aria de cuprindere a şcolii, o rată ridicată a repetenţiei, o infrastructură precară (inclusiv în ceea ce priveşte materialele şi echipamentele didactice), un nivel redus de finanţare din partea autorităţilor locale, etc.

Proiectul s-a adresat tuturor elevilor înmatriculaţi în unitatea şcolară selectată, precum şi unor copii proveniţi din medii familiale defavorizate socio-economic, obiectivele urmărite fiind cele specifice modelului ZEP. Domeniile principale de intervenţie ale proiectului au fost: formarea (cadre didactice, manageri şcolari); dezvoltarea de curriculum (pentru clasa ZEP şi pentru clasele de recuperare); infrastructură şcolară (reabilitare spaţii şcolare, mobilier, materiale didactice şi echipamente, etc.); dezvoltarea şi parteneriatul comunitar (părinţi, autorităţi publice locale, companii private, ONG-uri) şi activităţi de asistenţă socială (elevii din clasele ZEP şi ceilalţi elevi ai şcolii).

Rezultatele proiectului pilot au demonstrat că intervenţia prin sistemul ZEP poate fi o soluţie pe termen lung pentru stimularea incluziunii sociale a elevilor care provin din medii dezavantajate socio-economic. Astfel, echipa de cercetători a ISE, beneficiind de sprijinul reprezentanţei UNICEF în România, şi-a propus extinderea intervenţiei ZEP prin implementarea unui nou proiect în cinci unităţi de învăţământ din judeţul Călăraşi. Patru dintre aceste şcoli sunt situate în localităţi din mediul rural (Scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Modelu, Scoala cu clasele I-VIII Roseţi, Scoala cu clasele I-VIII nr 2 Ulmeni şi Scoala cu clasele I-VIII Stancea-Spanţov) şi una în mediul urban (Şcoala nr. 7 Călăraşi).

În anul şcolar 2009-2010 peste 1.700 de copii, 120 de cadre didactice, 300 de părinţi şi 27 de reprezentanţi ai echipelor manageriale au participat la activităţile proiectului, activităţile de monitorizare şi evaluare confirmând impactul pozitiv al acestui model de intervenţie asupra actorilor şcolari dar şi de la nivelul comunităţii. Astfel, beneficiile iniţiativei de extindere graduală la nivel de sistem a cadrului şi metodologiei specifice sistemului ZEP au fost confirmate, în special în aria participării şcolare şi reducerii fenomenului de abandon şcolar.

Decizia de a continua proiectul ZEP în noi unităţi şcolare care corespund caracteristicilor ZEP a fost una firească, relevanţa unei astfel de intervenţii crescând în actualul context socio-economic. Majoritatea ISJ-urilor au indicat faptul că în 2009 efectele crizei s-au resimţit şi în cazul participării şcolare, numărul situaţiilor de abandon crescând semnificativ în comparaţie cu anii anteriori.

Care sunt unităţile şcolare în care se va derula noul proiect şi cum au fost ele selectate?

Unităţile de învăţământ în care este planificată extinderea sistemului ZEP sunt şcoli cu rate ridicate ale abandonului şcolar, situate în judeţele care, conform datelor oficiale, se confruntă cel mai mult cu acest fenomen. Demersul privind selectarea acestor şcoli a fost unul complex, ce a presupus parcurgerea mai multor etape:

Selectarea, pe baza informaţiilor INS, a unui număr de 12 judeţe care au înregistrat rata cea mai mare de abandon şcolar în anul şcolar 2008/2009.
Identificarea a câte două comunităţi (şi încă 2-3 de rezervă), respectiv şcoli din fiecare judeţ selectat, care înregistrează rate crescute ale abandonului şcolar. Informaţiile referitoare la comunităţile şi şcolile identificate au fost culese, în primă fază , de la Inspectoratele Şcolare din judeţele respective.
Culegerea de informaţii, prin intermediul unui instrument de investigaţie special destinat (Fişa şcolii), de la şcolile care au fost selectate iniţial cu ajutorul inspectoratelor.
Vizite de teren în comunităţile selectate care au presupus întâlniri cu actori de la nivelul şcolii (echipa managerială, personal specializat, coordonator activităţi extra-şcolare), reprezentanţi ai comunităţii, părinţi. În cadrul acestor vizite au fost abordate o serie de aspecte privind caracteristicile unităţilor şcolare şi ale comunităţilor în care sunt situate.

 

După efectuarea vizitelor în teren, a fost finalizată lista celor 24 de comunităţi, respectiv şcoli în care vor fi implementate în anul şcolar 2010-2011 o serie de activităţi specifice intervenţiei ZEP. Acestea sunt:

Nr. crt. Judeţ Comunitate (cartier /sat) Comună/ Oraş Şcoala
1. Arad Sântana Sântana Şcoala generală nr. 2
Vladimi-rescu Vladimi-rescu Şcoala generală Vladimirescu
2. Bacău Dofteana Dofteana SAM “Scarlat Longhin”
Săuceşti Săuceşti Şcoala cu clasele I – VIII
3. Botoşani Dorohoi Dorohoi Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1
Hilişeu Horia Şcoala cu clasele I – VIII Hilişeu Horia
4. Braşov Gârcin Săcele Şcoala generală nr. 5
Zărneşti Zărneşti Şcoala generală nr. 2
5. Caraş-Severin Reşiţa Reşiţa Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1
Bocşa Bocşa Şcoala cu clasele I – VIII nr. 3
6. Călăraşi Vasilaţi Vasilaţi Şcoala generală cu clasele I – VIII “Constantin Brâncoveanu”
Chirnogi Chirnogi Şcoala nr. 1
7. Constanţa Băneasa Făurei Şcoala cu clasele I – VIII
Dobromir Dobromir Şcoala cu clasele I – VIII
8. Covasna Hăghig, Hăghig Şcoala cu clasele I – VIII
Valea Crişului Valea Crişului Şcoala cu clasele I-VIII.”Kalnoki Ludmilla”
9. Mehedinţi Punghina Punghina Şcoala cu clasele I – VIII
Gârla Mare Gârla Mare Şcoala cu clasele I – VIII
10. Sibiu Brateiu Brateiu Şcoala generală cu clasele I-VIII
Vurpăr Vurpăr Şcoala cu clasele I-VIII
11. Tulcea Bendea Babadag Şcoala cu clasele I – VIII “Mircea cel Bătrân”
Cartier “Cetate” Măcin Şcoala cu clasele I – VIII nr. 1
12. Vrancea Homocea Homocea Şcoala de Arte şi Meserii
Slobozia Bradului Slobozia Bradului Şcoala cu clasele I-VIII

Care sunt principalele tipuri de activităţi planificate şi care sunt aşteptările de la acest nou proiect?

Intervenţiile în unităţile de învăţământ selectate urmăresc conştientizarea actorilor şcolari şi de la nivelul comunităţii cu privire la dimensiunea, cauzele şi modalităţile de intervenţie în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului de abandon şcolar. În mod concret şcolile vor fi asistate prin sesiuni de informare, formare şi asistenţă în:

- identificarea elevilor aflaţi în situaţie de risc major de abandon, dezvoltarea unor planuri personalizate de intervenţie;

- realizarea unor strategii didactice adecvate (prin procese de adaptare curriculară şi dezvoltare de materiale de sprijin);

- adaptarea strategiilor instituţionale şi a planurilor de intervenţie anuale la nevoile acestei categorii de elevi;

- în atragerea sprijinului familiei şi implicarea părinţilor care manifestă în prezent o atitudine negativă faţă de educaţie;

- atragerea sprijinului reprezentanţilor comunităţii şi ai altor parteneri relevanţi de la nivel local şi judeţean;

- dezvoltarea ofertei de activităţi extra-curriculare şi utilizarea acestora ca resorturi motivaţionale pentru tinerii în situaţie de risc.

Ne aşteptăm ca şi în noile şcoli în care vor fi derulate activităţi specifice modelului ZEP de intervenţie să existe un impact direct, vizibil şi cuantificabil în ceea ce priveşte participarea şcolară dar şi alte efecte pozitive (de exemplu, îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, creşterea numărului celor care îşi continuă studiile după finalizarea clasei a VIII-a sau a învăţământului obligatoriu, dezvoltarea relaţiilor între şcoală, familie şi comunitate, creşterea capacităţii echipei de management de a promova proiecte educaţionale etc.).

În prezent, în urma vizitelor de teren, au fost colectate o serie de date statistice relevante, care servesc la calcularea unor repere (baseline indicators) în funcţie de care să putem măsura în mod adecvat succesul intervenţiilor pentru fiecare şcoală în parte. În felul acesta avem speranţa ca experienţele care se dovedesc a fi de succes să poată fi extinse/replicate mai departe, într-un proces de adaptare a intervenţiei ZEP la specificul unei comunităţi. Finalul de an şcolar 2010-2011 va oferi astfel tuturor celor interesaţi de acest proiect o serie de răspunsuri mult aşteptate. [i]

Pentru a afla mai multe despre experienţa proiectelor ZEP poţi consulta raportul realizat după pilotarea intervenţiei în judeţul Giurgiu la adresa:

http://www.unicef.ro/publicatii/educatie/zone-prioritare-de-educatie.html

Un rezumat al caracteristicilor principale ale intervenţiei ZEP din perspectiva politicilor educaţionale este oferit de documentul Extinderea sistemului ZEP. Implicaţii la nivel de politici. ISE, 2010.

 


[i] Un număr de 14 comunităţi din Suceava, Botoşani, Dolj, Giurgiu şi Vâlcea au fost adăugate ulterior pentru extinderea proiectului ZEP. Astfel, intervenţiile de tip ZEP, se vor desfăşura în 38 de comunităţi pentru anul şcolar 2010-2011.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare