După inundaţii – reconstruirea unei Românii mai trainice

Inapoi

"Ce mă fac? Mi-am pierdut casa. Nu mai am nimic. Mi-au rămas doar hainele de pe mine. Aş lua-o de la zero, dar sunt bătrână şi fără putere. Nu am nici măcar o sticlă cu apă de băut."

Cuvintele femeii din Săuceşti, a cărei casă a fost distrusă de inundaţiile recente care au devastat zone întregi din nord-estul României în iunie 2010, nu pot să nu te impresioneze. La fel ca şi povestea pompierului care, în timp ce lucra alături de colegii săi la operaţiunile de salvare, a aflat că şi casa lui fusese inundată. Peste 20 de persoane şi-au pierdut viaţa, majoritatea înecaţi, iar doi, fulgeraţi.

Inundaţiile catastrofale de la sfârşitul lui iunie au fost provocate de o vreme capricioasă, judeţul Suceava fiind cel mai lovit dintre toate regiunile afectate. Peste o săptămână de ploi abundente şi de furtuni au urcat nivelul râurilor la limite periculos de înalte. Mii de oameni au fost obligaţi să fugă din casele lor. Inundaţiile au răvăşit zona agricolă a României, distrugând culturile într-un moment în care, în ţară, preţurile la alimente erau în creştere. Câmpurile şi fermele au fost transformate în mlaştini aproape peste noapte. Infrastructura din regiune – drumurile, podurile şi stâlpii de electricitate – a fost de asemenea distrusă.

Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite au fost şi ele grav afectate de inundaţii în acest an. Dar, dacă naţiunile mai înstărite reuşesc să mobilizeze mai multe resurse şi să le desfăşoare mai eficient în zonele sinistrate, ţările mai puţin dezvoltate depun eforturi enorme pentru a-şi proteja pământurile şi populaţia de furia naturii. În nord-estul României au fost instalate nişte structuri rudimentare de protecţie, cu saci de nisip folosiţi pentru a stăvili puterea apelor, fără a reuşi însă să oprească revărsarea acestora.

Autorităţile au răspuns cum au putut mai bine, având în vedere restricţiile bugetare datorate crizei economice. Costurile de curăţare după inundaţii au fost estimate la 60 de milioane de Euro. Autorităţile locale, armata şi poliţia s-au deplasat imediat pentru a oferi ajutor, sub formă de pături, alimente şi apă, şi au început operaţiunile de reparare şi reconstrucţie a caselor distruse. Preşedintele Traian Băsescu şi Primul-ministru Emil Boc s-au aflat printre oficialităţile ce au vizitat regiunile afectate.

 

© UNICEF România
Echipa UNICEF voluntară alături de Habitat pentru Umanitate pentru repararea caselor inundate din Dorohoi

La costurile financiare se adaugă numărul victimelor, pe măsură ce oamenii, care au pierdut persoane dragi, case şi animale şi au văzut locurile în care au trăit şi au muncit înghiţite de ape în decursul a câteva ore, încearcă să îşi revină din experienţa traumatizantă prin care au trecut şi să îşi vadă în continuare de viaţă – fie în alte locuri, fie în oraşele şi satele lor predispuse la inundaţii, conştienţi că apele ar putea reveni oricând.

Cu sprijinul donatorilor săi, UNICEF s-a mobilizat pentru a oferi ajutor oamenilor din zonele afectate. Răspunsul UNICEF s-a desfăşurat în mai multe etape. Prima o reprezintă analiza situaţiei, un proces ce a presupus colectarea şi folosirea datelor din surse diferite, pentru a cunoaşte în întregime amploarea şi detaliile dezastrului, permiţând realizarea unor eforturi de ajutorare bine orientate. A urmat apoi răspunsul imediat sub forma asistenţei psihologice oferite celor mai grav afectate comunităţi din Dorohoi, Pătrăuţi, Suceviţa şi Săuceşti. Crearea unui mediu sigur pentru copii, inclusiv a unor spaţii adecvate pentru ei, era o prioritate.

În general, copiii sunt cel mai grav afectaţi de dezastrele de acest tip. Cea de-a treia fază a eforturilor umanitare o presupun activităţile ludice organizate de specialişti din domeniul protecţiei copilului pentru a reduce efectele traumelor suferite de copiii din regiune şi pentru a permite recuperarea lor din punct de vedere psihologic. Sprijinul psihosocial este integrat în răspunsurile ce ţin de educaţie şi de protecţie. Profesorii din zonă sunt instruiţi pentru a detecta orice simptom al afecţiunilor de stres post-traumatic.

În urma intervenţiei lor au fost identificaţi 484 de copii din Dorohoi şi din patru comunităţi din judeţul Suceava: Dărmăneşti, Dorneşti, Pătrăuţi şi Suceviţa care au primit pachete cu produse de igienă. UNICEF a contribuit şi la reabilitarea şi dotarea cu mobilier a unora dintre unitaţile şcolare cele mai afectate şi a oferit rechizite pentru 2,200 de copii de vârstă preşcolară şi şcolară.

Şcolile şi educaţia se află şi ele în centrul următoarei faze din planul de intervenţie al UNICEF. Profesorii care au beneficiat de formare după inundaţiile din 2008 au fost ‘reactivaţi’ pentru a-şi ajuta comunităţile locale. Şcolile sunt evaluate şi primesc ajutoare acolo unde este cazul.

În continuare, accentul trece de la general la particular pentru a se asigura că cei mai vulnerabili copii frecventează şcoala cu regularitate, o cauză pentru care UNICEF se luptă la nivel naţional, şi care este detaliată într-un alt articol al acestui buletin. În final, se vor repara 50 de case din Dorohoi, judeţul Botoşani. Am abvut în vedere în special familiile monoparentale şi cele cu mulţi copii.

O criză oferă şi oportunităţi şi se speră ca prin eforturile depuse de UNICEF şi de partenerii săi, comunităţile – unele dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană – să fie în final reconstruite la un nivel mai bun decât cel la care se situau înainte de inundaţii.

Alături de UNICEF, în realizarea acestor intervenţii se află Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), Prefectura, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), ONG-uri: CRIPS, SPAS, SOS Satele Copiilor, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Alianţa Civică a Romilor şi Habitat pentru Umanitate. Orange, Vodafone, Cosmote şi Romtelecom sunt partenerii de telecomunicaţii ai UNICEF, iar BRD – Groupe Société Générale, partenerul său strategic.

© UNICEF România
Eugen Crai de la UNICEF ajută la distribuirea unor ajutoare atât de necesare în Dorohoi

Ca de obicei, nimic din toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără compasiunea şi sprijinul publicului şi ale companiilor donatoare, care au oferit o parte din resursele lor într-un gest mărinimos de solidaritate pentru compatrioţii sinistraţi, ca răspuns la o campanie media desfăşurată de Realitatea TV, partenerul de strângere de fonduri al UNICEF. 650.000 de Euro este suma strânsă pentru persoanele afectate de inundaţii.

Peste 200.000 de persoane au donat pentru sinistraţi. Campania a beneficiat şi de sprijinul unui număr mare de companii şi organizaţii, precum: Fundaţia Romtelecom pentru Români, Amgen, BRD – Groupe Société Générale, GDF SUEZ Energy România, Tractebel Engineering, Carrefour, OMV Petrom, Fundaţia Vodafone, SIF Moldova, Grupul Industrial de Componente, Anvergo, Romanian Trade Garments, FIN EXPERT, Konsta Splendid şi DIGITAL IT CONSULT.

Deşi apele s-au retras acum, drumul spre reconstrucţie al comunităţilor devastate din nord-estul României nu se opreşte la repararea caselor şi a fermelor. Totuşi, prin eforturile şi experienţa partenerilor şi cu generozitatea donatorilor, comunităţile afectate speră să poată privi spre un viitor mai bun.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare