UNICEF îşi concentrează eforturile în Haiti, devastat de cutremur

Inapoi

În după-amiaza zilei de 12 ianuarie, Haiti se confrunta deja cu nenumărate greutăţi. Cea mai săracă ţară din Emisfera Vestică are o istorie caracterizată prin imixtiune colonială, dictatori opresivi, dezastre naturale, corupţie, guvernare ineficientă, violenţă şi abuzuri ale drepturilor omului. Mai mult, ţara era copleşită de sărăcie, instabilitate, şomaj ridicat, analfabetism şi subnutriţie, infracţionalitate necontrolată, corupţie endemică, servicii publice nesigure şi condiţii insalubre. Apoi, pământul s-a mişcat şi situaţia s-a înrăutăţit într-un mod de neimaginat.

Cu puţin timp înainte de ora 17.00, un cutremur devastator cu o magnitudine de 7,0 grade a lovit Haiti, având epicentrul la 25 de kilometri vest de capitala Port-au-Prince. Seismul a produs o catastrofă de mare amploare, fiind un cutremur de suprafaţă şi s-a manifestat în vecinătatea unei zone urbane puternic populate. Dar, tragedia a fost exacerbată şi de condiţiile umanitare preexistente în Haiti, creându-se ceea ce a căpătat denumirea de “dublu dezastru”. Sărăcia extremă face ca mulţi haitieni să trăiască în locuinţe şubrede cu şanse scăzute de a rezista la seism. Numeroase clădiri erau precare, plătindu-se mită pentru eludarea normelor de siguranţă a construcţiilor. Iar starea haotică a societăţii haitiene era cu siguranţă un obstacol în calea oricărui efort umanitar.

Numărul morţilor a fost uriaş. Mulţi oameni au fost prinşi sub clădiri, sperând cu disperare că vor fi salvaţi înainte de a cădea pradă rănilor, foametei sau setei. Alte mii de persoane şi-au pierdut rudele şi casele, având nevoie disperată de apă potabilă, hrană şi tratament medical. Martorii au afirmat că dezastrul a fost mai violent decât tsunami.

Cum se întâmplă în cazul multor catastrofe, copiii au fost afectaţi cel mai mult. Pe lângă faptul că nu deţin forţa fizică şi energia care poate face diferenţa între viaţă şi moarte, sunt şi mai susceptibili la boli ce le pot fi fatale, cum sunt bolile diareice cauzate de apa contaminată. După cutremur, în timp ce lumea se bătea pe puţinele resurse, copiii rămaşi singuri reuşeau cu greu să îşi acopere nevoile. O altă ameninţare o reprezintă persoanele care profită de tinerii vulnerabili pentru a-i trafica şi exploata, fiind o problemă majoră în statul lovit de dezastru. Singuri şi fără protecţie, atenţia autorităţilor fiind îndreptată spre alte priorităţi, copiii din Haiti se confruntau cu multiple pericole. Şi cum 46% din populaţia ţării are sub 18 ani, cutremurul devenea ceea ce UNICEF a numit “o situaţie de urgenţă pentru copii”.

Echipe de ziarişti transmiteau scene de o teroare de neimaginat. Grămezi de cadavre poluau aerul. Trupurile erau îngropate fără formalităţi în gropi comune, iar valurile de cadavre făceau imposibilă inclusiv fotografierea lor pentru o identificare ulterioară. În timp ce unele victime erau încă prinse sub dărâmături, aşteptând, rugându-se să fie descoperite şi salvate, alţii se băteau pentru hrană, apă, chiar şi pentru servicii funerare toate acestea în timp ce speranţa şi viaţa deveneau tot mai fragile. Evadarea unor deţinuţi în urma distrugerii închisorilor a amplificat frica oamenilor, aşa cum au făcut-o şi replicile care au urmat. Iar numărul morţilor a continuat să crească.

Agenţiile umanitare au răspuns fără întârziere. În ciuda daunelor serioase care au afectat birourile din Port-au-Prince, UNICEF a reacţionat prompt şi a oferit prim ajutor ţării devastate constând în: obiecte de igienă personală, alimente nutritive, provizii medicale şi materiale pentru adăposturi temporare. Organizaţia a stabilit de asemenea ca prioritate protecţia copiilor rămaşi orfani sau separaţi de familia lor în haosul de după cutremur şi reunificarea acestora cu rudele lor. UNICEF s-a asociat cu alte agenţii – cum ar fi Federaţia Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi Programul Mondial pentru Alimentaţie – într-un efort comun fără precedent. Companii partenere şi celebrităţi au contribuit la rândul lor, prin asistenţă directă sau prin campanii de sensibilizare şi de strângere de fonduri.

Se estimează că seismul a afectat trei milioane de oameni. Copiii au fost trataţi pentru diferite boli, de la fracturi până la traumatisme craniene. Mulţi au suferit amputări. Ţipetele şi plânsetele au umplut aerul, spitalele fiind extinse. În timp ce unii se agăţau din răsputeri de viaţă, alţii umblau din salon în salon căutându-şi cu disperare rudele şi rugându-se ca acestea să nu se numere printre corpurile neidentificate adunate grămadă în gropi comune. Între timp, UNICEF şi-a continuat eforturile, împărţind apă şi hrană gata-preparată, oferind adăpost, a deschis şi promovat centre de hrănire a copilului şi puncte de urgenţă şi imunizare.

Deşi au trecut mai bine de trei luni de la cutremur, amploarea tragediei face ca UNICEF şi alte agenţii umanitare să rămână în faza de răspuns de urgenţă, în care cel mai probabil vor rămâne şi în lunile următoare. Totuşi, s-au înregistrat şi progrese. Peste trei sferturi din cele 1,2 milioane de haitieni ce şi-au pierdut casele în timpul cutremurului primesc în prezent materiale pentru adăposturi. Toate gândurile se îndreaptă acum spre iminentul sezon ploios, planul fiind de a consolida adăposturile temporare pentru a rezista posibilelor uragane, de a transfera oamenii din zonele vulnerabile la inundaţii şi alunecări de teren şi de a face provizii în cazul în care drumurile devin inaccesibile. Ploile masive ar putea de asemenea pune şi mai mult în pericol salubritatea. Peste 5.000 de latrine au fost trimise partenerilor pentru a pune la dispoziţie instalaţii sanitare unui număr de aproximativ 250.000 de persoane, în cadrul unui efort comun de îmbunătăţire a condiţiilor sanitare. Între timp, aproximativ 900.000 de persoane primesc apă potabilă zilnic.

UNICEF şi-a îndreptat eforturile către copii, 1,5 milioane dintre ei fiind afectaţi de dezastru. Aproximativ 60.000 de copii cu vârste cuprinse între 9 luni şi 7 ani au fost vaccinaţi împotriva unor boli transmisibile şi în cadrul unei vaste campanii de imunizare oferinduli-se şi suplimente de vitamina A. UNICEF a pus la dispoziţie 19 corturi pentru bebeluşi şi 8 puncte de tratare a subnutriţiei acute, în care beneficiază de îngrijiri aproximativ 20.000 de copii sub un an, 6.500 de copii care suferă de subnutriţie severă, 50.000 de femei însărcinate şi femei care alăptează şi 166.000 de copii sub cinci ani. În plus, UNICEF colaborează cu partenerii săi pentru a furniza alimente şi altor haitieni aflaţi în situaţie disperată.

De asemenea, s-au depus eforturi pentru a oferi siguranţă copiilor şi femeilor în haosul de după cutremur. Şase tabere sunt patrulate şi monitorizate în vederea prevenirii violenţei asupra femeilor. Peste 80 de spaţii “Prietene ale Copilului” sunt disponibile pentru un număr de 55.000 de copii. Se acordă sprijin victimelor violenţei, iar UNICEF asistă oficialii guvernamentali şi asistenţii sociali în lupta împotriva traficului de copii.

Nevoile educaţionale ale copiilor constituie de asemenea o prioritate. UNICEF a livrat primele 200.000 dintr-un total de 720.000 de ghiozdane cu rechizite şcolare. În colaborare cu Salvaţi Copiii, au fost instalate 900 de corturi care vor fi spaţii educaţionale temporare pentru aproximativ 90.000 de copii, iar altele vor urma în curând. În aceste ghiozdane şi corturi se află speranţa pentru viitorul statului Haiti.

Se estimează că şi-au pierdut viaţa peste 200.000 de persoane. Titlurile şi imaginile de la faţa locului au încetat să mai domine jurnalele de ştiri. Însă, provocarea abia acum începe pentru Haiti. UNICEF şi alte agenţii umanitare speră că lumea nu îşi va îndepărta privirea de la această ţară şi îşi va aduna întreaga compasiune în resurse şi voinţa de a reconstrui Haiti, mai bine ca înainte, din ruine.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare