Educatia începe la maternitate

Inapoi

Se spune că laptele matern este cel mai bun - dar de ce? Debbie Stowe vizitează o maternitate susţinută de UNICEF din Bucureşti pentru a afla cum sunt educate noile mămici şi cum se creează legătura puternică între mamă şi copil în momentul alăptării.

Autor: Debbie Stowe

Când vorbim de creşterea copilului părerile sunt atât de împărţite. Care e vârsta potrivită pentru a face un copil? Cezariană sau naştere naturală? Mese la ore fixe sau la cererea copilul? Cu toate acestea, marea majoritate este de acord că laptele matern este cea mai bună hrană. Alăptarea prezintă numeroase avantaje pentru sănătatea mamei şi a copilului, contribuind şi la crearea unei legături indestructibile între mamă şi copil. În vremurile noastre, cu sau fără criză, laptele matern este întotdeauna gratuit şi oferit cu dragoste.

Totuşi, în ciuda consensului general în favoarea alăptării, multe din noile mămici sunt puse în încurcătură mai ales când trebuie să explice de ce laptele matern este atât de bun. UNICEF îşi propune să umple acest vid de cunoştinţe prin Iniţiativa Spital Prieten al Copilului. Progresul este evident. În maternităţile incluse în proiect, bebeluşii stau lângă mamele lor în pătuţuri special adaptate, ataşate părţii laterale a patului mămicii şi sunt oferite de UNICEF şi partenerii lor din sectorul privat. Cunoscut sub numele de “rooming in”, acest sistem nu are nimic în comun cu vechea practică de a înfăşa nou-născuţii cât mai strâns şi de a-i duce repede într-o altă încăpere, departe de mamă, împiedicând astfel crearea legăturii dintre cei doi atât de importantă. Această veche tradiţie – o încercare greşită de a asigura picioare drepte – reprezintă încă o regulă generală în unele regiuni din ţară, lucru pe care UNICEF încearcă să îl schimbe.

La Spitalul Pantelimon, în sectorul 2 din Bucureşti, noile mămici arată relaxate şi mulţumite, cu copiii alături de ele, în ciuda eforturilor şi durerii prin care au trecut de curând. Claudia, de 18 ani, a adus pe lume primul său copil, Ion Jean Alexandru care are doar două zile, este de acord cu noul sistem: “Nu ar fi bine ca el să fie în alt salon.” Majoritatea informaţiilor pe care le are despre creşterea copilului provin din reviste şi de la mama sa, dar şi din experienţa ei dobândită prin creşterea celor doi fraţi mai mici când mama ei era la serviciu. Ion nu fost planificat, dar Claudia şi l-a dorit de îndată ce a aflat că este însărcinată, iar bunicii din partea tatălui, care iniţial s-au împotrivit, au fost deja să îşi vadă nepoţelul.

Claudia a început să alăpteze, perseverând deşi i s-a părut dureros la început. Doreşte cu orice preţ să continue, deşi o face pentru că i se pare un lucru firesc, nu pentru că ar cunoaşte avantajele alăptării pentru ea şi copilul său. Aici intervine personalul de la maternitate, care o încurajează pe Claudia şi pe celelalte mămici să continue alăptarea, informându-le despre numeroaselor beneficii. Tânăra mamă, care a abandonat şcoala în clasa a VIII-a, este deschisă şi dornică să înveţe. În maternitate, personalul medical instruieşte şi ajută mamele să se pregătească pentru marea provocare care abia a început.

În salonul alăturat, se află Mioara, o femeie de etnie romă de 28 de ani, care tocmai a născut cel de-al doilea copil al său, Marius Ionuţ. Naşterea acestuia a fost un mare risc pentru mama care suferă de afecţiuni cardiace şi neurologice severe, cauzate de bătăile repetate aplicate de primul ei soţ (care a părăsit-o din cauza problemelor ei de sănătate provocate de el însuşi). Mama Mioarei nu o va putea ajuta prea mult având alţi 11 copii de care trebuie să se ocupe acasă, dar Mioara va fi susţinută de tatăl lui Marius şi de fiica ei.

Mioara este una dintre femeile care au trecut prin acestă maternitate, cu vârste cuprinse între 13 şi aproape 50 de ani, jumătate din ele provenind din satele de lângă Bucureşti. “Nimeni nu mi-a zis cum să procedez când am născut-o pe fiica mea,” spune ea. Auzind că e bine să masezi copilul cu ulei, Mioara şi-a scăpat fiica în cadă – “De unde să fi ştiut că trebuie să o dau cu ulei după baie, şi nu înainte!”. Este o mare adeptă a alăptării, pe fiica ei a alăptat-o până la vârsta de trei ani. “Nu există nimic mai sănătos decât laptele matern,” afirmă ea, deşi, asemenea Claudiei, nu poate numi de fapt niciunul din beneficiile reale ale alăptării.

Există însă o listă lungă cu avantaje. Copiii alăptaţi au mai multe şanse de supravieţuire în primele luni de viaţă, prin protecţia oferită de laptele matern împotriva unor infecţii ce pot fi letale, cum sunt diareea şi afecţiunile respiratorii. Un copil alăptat se îmbolnăveşte mai rar de cancer, obezitate, diabet, astm şi infecţii respiratorii, ale urechii şi digestive. El se dezvoltă mai bine comportamental, cu abilităţi sociale şi de vorbire mai bune. Prin alăptare, se evită şi riscurile asociate hrănirii cu biberonul, infecţiile rezultate din sterilizarea insuficientă. Există avantaje şi pentru sănătatea mamei: incidenţa notabil mai redusă a cancerului mamar, uterin şi ovarian, a osteoporozei şi fracturilor de şold, a bolilor cardiovasculare şi a depresiei post-natale. Dacă ar fi adoptat la nivel universal contactul dintre mamă şi copil în timpul alăptării ar putea preveni hipotermia nou-născutului, salvând aproximativ 200.000 de vieţi anual. Legătura consolidată prin această practică contribuie la reducerea riscului de abandon al copilului.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare