Se mai pot strânge fonduri în perioada de criză?

Inapoi

Înainte de criza economică, două treimi din bugetul UNICEF România provenea de la sectorul privat/companii, iar restul de la persoane fizice.

În prezent, după doi ani, situaţia s-a inversat: două treimi provin de la persoane fizice şi o treime de la companii. Majoritatea şi-au redus bugetul pentru responsabilitate socială (CSR); unele l-au eliminat total. Drept rezultat,UNICEF a beneficiat de o reacţie cu mult diminuată în urma apelurilor sale publice din România. Chiar dacă şi persoanele fizice au fost afectate de recesiune, acestea au reacţionat mult mai bine la impactul afectiv din cadrul situaţiilor de urgenţă, cum a fost cutremurul din Haiti şi inundaţiile din Nord-Estul României din vara anului 2010, contribuind generos la apelurile noastre.

Firmele au mai avut nevoie şi de un quid pro quo mai puternic din partea UNICEF şi al celorlalte organizaţii solicitând o mai mare atenţie din partea mass-media în schimbul susţinerii financiare oferite pentru proiecte.

Aşadar, mai pot fi strânse fonduri în mijlocul unei recesiuni? Răspunsul este da, cu condiţia ca UNICEF şi celelalte organizaţii dependente de strângerea de fonduri de pe plan local să îşi adapteze strategiile la noua realitate. În cazul UNICEF, venitul nu numai că s-a mentinut, dar chiar aproape s-a dublat în ultimii doi ani, de când recesiunea a lovit cel mai tare România. Esenţiale au fost apelurile de urgenţă generatoare de empatie faţă de suferinţele victimelor. Acest lucru a stimulat generozitatea persoanelor fizice. În cazul sectorului corporatist, abordarea noastră a fost orientată pentru realizarea unor parteneriate reale şi durabile faţă de acele simple sponsorizări din trecut pentru proiecte mici. În practică înseamnă angajamente pe termen lung prin intermediul cărora donatorul corporatist este implicat în toate stadiile proiectului, de la planificare la monitorizare şi evaluare, în timp ce asocierea cu UNICEF îl ajută la creşterea profilului în rândul publicului şi la atingerea ţintelor propuse.

Aşa după cum firmele şi-au modificat planurile de marketing pentru a reflecta criza economică, sectorul non-profit trebuie, de asemenea, să se replieze la noul context în cadrul căruia trebuie să opereze. Părerile cu privire la efectele posibile ale acestei perioade sunt împărţite, însă un lucru este sigur: îşi va pune amprenta asupra activităţilor ONG-urilor şi ale organizaţiilor internaţionale. Este greu, poate imposibil, să existe o soluţie general valabilă pentru toate activităţile de strângere de fonduri. Organizaţiile non-profit îşi au propriile metode de strângere de fonduri, abia acum începând să se adapteze condiţiilor economice nefavorabile. Organizaţiile care se bazează exclusiv pe companii pentru sprijin financiar vor fi mai sever afectate din cauza diminuării bugetelor de CSR. Prin urmare, pentru organizaţii ar fi timpul să îşi lărgească portofoliul de donatori prin căutarea de noi susţinători în rândul companiilor care nu au fost asociate în mod tradiţional cu sponsorizările şi parteneriatele.

De asemenea, dezvoltarea sistemului de donaţii lunare automate în domeniul bancar, o sursă importantă de finanţare în alte ţări ale UE, care în România se află în fază incipientă, în cele din urmă poate da rezultate bune.

În concluzie, este un moment important să ne împărtăşim mai mult ideile şi să devenim mai proactivi şi inovatori. Flexibilitatea şi creativitatea vor stabili succesul pe care îl vor avea organizaţiile în acţiunile de strângere de fonduri, în special pentru că efectele crizei încă se mai fac simţite.

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare