Să fim uniţi pentru copii!

Inapoi

Tabloul este unul sumbru. Perspectiva individului, familiei și a comunității nu este frumoasă. Aflăm ce înseamnă termenul de "excluziune socială" pentru cei care se zbat să supravieţuiască.

Ediţia actuală a buletinului informativ analizează dimensiunea umană a crizei financiare şi economice. Începem prin a vedea care este imaginea generală pe baza constatărilor din studiile de monitorizare a crizei pe care UNICEF le-a realizat în ultimii doi ani. După care, mergem mai departe de statistici şi vorbim cu copiii şi cu familiile lor şi le ascultăm povestirile. Ne spun cum se descurcă fără un loc de muncă, cu migraţia, cu veniturile reduse, fără prea multă asistenţă socială şi cu realitatea dură de a nu fi în stare să pună suficientă mâncare pe masă. Ascultăm mărturiile familiilor care locuiesc într-un bloc dărăpănat de locuinţe din Alba Iulia care ne spun cum se descurcă cu capriciile crizei. Şi un medic de familie ne spune cum se vede situaţia din punctul său de vedere .

Tabloul este unul sumbru. Perspectiva individului, familiei și a comunității nu este frumoasă. Aflăm ce înseamnă termenul de “excluziune socială” pentru cei care se zbat să supravieţuiască. Şi cu toate astea, există raze de speranţă şi optimism reale. Chiar şi în cele mai sărace dintre cele mai sărace familii, copiii au ambiţii. Vor să meargă la şcoală şi să facă ceva în viaţă. Părinţii vor sacrifica totul pentru a-şi ajuta copiii să- şi îndeplinească visurile.

Comunităţile sărace îşi strâng rândurile în clipele de grele încercări, după cum constatăm din relatarea de la Turturica. ONG-uri mici, fără vizibilitate, fac eforturi nepreţuite în zonele cele mai sărace pentru ca spiritul umanităţii să fie ţinut în viaţă. Aflăm despre activitatea depusă de CERME (Centrul Român de Modelare Economică) la Turturica şi despre Fundaţia Căminul Phillip din Bucureşti, care oferă speranţă şi susţinere copiilor şi familiilor din Ferentari, acolo unde odată nu primeau niciun sprijin.

O lecţie demnă de reţinut este că, dacă se acordă puţină atenţie din exterior unei comunităţi, aceasta poate stimula luarea de măsuri de către autorităţile locale şi de către membrii comunităţii. Aşa constatăm că stau lucrurile şi la Turturica. Dacă s-ar acorda aceeași atenție fiecarei comunități excluse social din ţară, am putea da naştere unui spirit puternic de auto-ajutorare şi incluziune socială. Modalitatea cea mai potrivită prin care comunităţile marginalizate ar putea ieşi din categoria “excluziunii sociale” ar fi ca acestea să se mobilizeze şi să fie incluse social. Acest lucru se poate realiza aşa cum atestă experienţa din Turturica. Însă autorităţile şi societatea civilă trebuie să ofere ajutor şi încurajare într-un mod susţinut. Trebuie să adopte spiritul de “incluziune socială” în adevăratul sens al cuvântului prin luarea măsurilor necesare oferind chiar şi sprijin moral pentru a-i ajuta pe cei defavorizaţi în oraşele şi satele unde trăiesc.

În sfârşit, ediţia de faţă se referă şi la impactul recesiunii asupra strângerii de fonduri din sectorul privat, un domeniu de care UNICEF România depinde foarte mult pentru a îşi finanţa programele.

Edmond McLoughney,

Reprezentantul UNICEF în România

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare