Laptele matern: hrană pentru trup şi sulfet

Inapoi

Acţiunile prin care UNICEF încurajează maternităţile să revină la o abordare simplă, înregistrează primele succese.

  • Din toate punctele de vedere, alăptarea reprezintă cel mai sănătos mod de a hrăni sugarii
  • Deşi majoritatea mamelor încep prin a-şi alăpta copiii, multe din ele întrerup alăptarea în primele şase luni din diverse motive
  • E necesar să se creeze condiţiile adecvate, să se sensibilizeze şi să se sprijine mamele pentru ca acestea să fie liniştite când îşi alăptează copilul în primul an de viaţă

Mamele au tot interesul să le ofere copiilor lor cel mai bun start în viaţă. Chiar din prima zi, acest lucru înseamnă alăptarea lor, dar uneori, aceasta nu este întotdeauna soluţia convenabilă sau practică. În 1991, UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au lansat Iniţiativa “Spital Prieten al Copilului”ce reprezintă un efort global prin care dorim să ne asigurăm că toate maternităţile devin centre promovare a alăptării. O iniţiativă ce s-ar putea încheia abia peste două generaţii, este în plină desfăşurare.

Perioada cuprinsă între 0-3 ani se caracterizează prin creşterea şi dezvoltarea rapidă a copilului şi oferă şansa unică de a-i forma copilului o bază nutriţională şi imunologică puternică. Dezvoltarea intelectuală şi cea fizică înregistrează cel mai rapid ritm, creierul dublându-se iar greutatea corporală crescând de patru ori în această perioadă. Dacă un copil nu este hrănit corespunzător în primii ani de viaţă, daunele vor fi în mare parte ireversibile. Secretul este prevenirea.

Alăptarea prezintă extrem de multe avantaje. Are un impact puternic asupra şanselor de supravieţuire, sănătăţii, nutriţiei şi dezvoltării copilului. Ajută de asemenea la o bună planificare familială şi la menţinerea sănătăţii mamei. Copiii alăptaţi au cel puţin de şase ori mai multe şanse de supravieţuire în primele luni – alăptarea reduce considerabil riscul de îmbolnăvire şi de deces cauzat de infecţii respiratorii acute şi de diaree, două cauze majore ale decesului infantil, dar şi de alte boli infecţioase.

Laptele matern conţine toţi micronutrienţii şi nutrienţii de care are nevoie copilul pentru a se dezvolta în primele şase luni, iar interacţiunea ce are loc între mamă şi copil în timpul alăptării are un impact pozitiv asupra vieţii copilului – cum ar fi reducerea riscului apariţiei bolilor cronice, precum diabetul, obezitatea, astmul, gastroenterită şi unele forme de cancer întâlnite în rândul copiilor – dar şi asupra comportamentului, vorbirii şi a modului de relaţionare ale copilului.

Ce mamă nu îşi doreşte cel mai bun start în viaţă pentru copilul ei?

Dacă fiecare nou-născut ar fi pus imediat după naştere la sân, intrând în contact direct cu corpul mamei, s-ar preveni hipotermia şi s-ar salva astfel aproximativ 200.000 de vieţi anual. Dacă fiecare copil ar fi hrănit exclusiv cu lapte matern în primele şase luni, se estimează că 1,3 milioane de alte vieţi ar putea fi salvate în fiecare an şi alte milioane de oameni ar avea de câştigat în ceea ce priveşte starea de sănătate, nivelul intelectual şi productivitatea. Laptele matern este hrana perfectă – conţine toţi nutrienţii şi micronutrienţii de care are nevoie un copil pentru a se dezvolta normal în primele şase luni de viaţă.

Cu sprijinul şi sfaturile necesare, practic orice mamă poate alăpta

Alăptarea stimulează sistemul imunitar al copilului şi răspunsul la vaccinări, iar laptele matern se modifică permanent pentru a răspunde nevoilor copilului. Laptele matern conţine sute de celule ce întăresc sănătatea copilului, proteine, lipide şi enzime ce nu se regăsesc în niciun alt aliment.

Copiii nu sunt singurii care beneficiază de pe urma alăptării. Aceasta asigură şi mamei o stare de sănătate bună postpartum deoarece ajută uterul să se contracte mai repede, reducând astfel pierderile de sânge. Mulţi consideră această perioadă etapa finală a lăuziei.

Pe termen scurt, alăptatul împiedică apariţia unei sarcini nedorite, iar pe termen lung, reduce riscul de cancer la sân, cancer uterin şi ovarian şi oferă protecţie oaselor la vârste mai înaintate. În general, femeile au o atitudine pozitivă faţă de alăptare după ce aceasta devine o rutină, deoarece în corpul lor creşte nivelul de prolactină, un hormon al relaxării, şi de oxitocină, un hormon ce favorizează legătura afectivă dintre mamă şi copil.

Avantajele alăptării sunt clare. Atunci, care este problema?
Pentru mame, avantajele alăptării copiilor lor sunt clare. Atunci, de ce oare aproape toate mamele încep prin a-şi alăpta copilul, dar întrerup alăptarea la un moment dat în timpul primelor şase luni, când laptele matern este atât de vital pentru copil? Cum s-a putut ajunge să se considere laptele condensat îndulcit sau laptele de vacă procesat – “lapte praf” – substituenţi acceptaţi ai laptelui matern?

Pentru unele femei, în special pentru tinerele mame singure care au un venit şi un nivel de educaţie limitate, alăptarea s-ar putea să nu reprezinte o prioritate. O serie de factori pot conlucra împotriva unei tinere mame, cum ar fi timpul, presiunea grupului de prieteni şi tehnicile de publicitate subliminală ale producătorilor de lapte praf. În plus, multe din femeile ce devin mame pentru prima oară şi care alăptează descriu că trăiesc un sentiment de izolare şi se simt stinghere într-o societate ce pare uneori ostilă faţă de această practică. În unele ţări, este ilegală discriminarea femeilor ce alăptează, dar în multe state nu există astfel de legi. Deseori, atitudinea partenerelui şi a mamei proaspetei mămici poate influenţa puternic decizia sa de a continua să alăpteze sau să treacă la folosirea biberonului.

Laptele praf nu reprezintă o alternativă reală, şi totuşi tinerele mame spun că sunt “bombardate” de marketingul persuasiv al companiilor producătoare de lapte praf. În cel mai bun caz, acesta reuşeşte doar să înlocuiască componentele nutriţionale ale laptelui matern. Cu toate acestea, laptele matern îşi modifică consistenţa în funcţie de perioada zilei, durata suptului şi de vârsta copilului. În plus, copilul alăptat primeşte celule vii active de la mamă care îl ajută să lupte împotriva bolilor.

Cu cât copilul este mai mic, cu atât îi va fi mai greu să absoarbă substanţe străine. Ajunge să fie hrănit o singură dată cu lapte praf pentru a afecta celulele vii şi bacteriile obişnuite din intestin şi pentru a cauza leziuni la nivelul stomacului, copilul având nevoie de săptămâni întregi pentru a se însănătoşi. Alăptarea în sine stimulează dezvoltarea normală a gurii şi a maxilarului şi secreţia de hormoni cu rol în digestie şi saţietate.

Ambasadorul Internaţional al Bunăvoinţei pentru UNICEF, Nana Mouskouri vizitând maternitatea Sf. Pantelimon din Bucureşti împreună cu Ministrul Sănătăţii Publice, Eugen Nicolăescu

Nu în ultimul rând, laptele matern conţine sute de alţi factori ce nu pot fi incluşi în laptele praf – de la factorul bifidus, ce ajută la dezvoltarea intestinelor, şi acizii graşi cu lanţ lung, ce contribuie la dezvoltarea creierului, până la hormoni şi enzime ce joacă un rol important în creştere. Studiile arată că un copil alăptat obţine rezultate mai bune la testele de inteligenţă şi de personalitate în perioada maturităţii. Niciun studiu nu a reuşit să demonstreze până acum avantajele hrănirii cu lapte praf în defavoarea alăptării.

Ce face UNICEF pentru a promova, proteja şi susţine alăptarea?
În 1991, UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au lansat Iniţiativa “Spital Prieten al Copilului”, în cadrul căreia s-au stabilit patru obiective operaţionale urmând a fi atinse în cinci ani. Termenul ales s-a dovedit a fi extrem de ambiţios; 17 ani mai târziu, este foarte clar că schimbările sociale necesare pentru a asigura susţinerea totală a practicii alăptării sunt extrem de complexe.

Cu toate acestea, obiectivele operaţionale au rămas neschimbate şi s-au depus eforturi colosale care au dus la prevenirea decesului a milioane de copii. Scopurile Iniţiativei “Spital Prieten al Copilului” sunt următoarele:

- Îmbunătăţirea practicilor de alăptare în cadrul maternităţilor din sistemul sanitar;
- Educarea întregului personal medical ce a fost instruit în aceste secţii de maternitate cu privire la importanţa sprijinirii alăptării şi despre abilităţile de bază necesare pentru a face acest lucru;
- Aplicarea în maternităţi a principiilor Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern.

Din anul 1991, aproape 20.000 de maternităţi din peste 150 de ţări au primit statutul de “Spital Prieten al Copilului”. Pentru a beneficia de a acest titlu, o maternitate trebuie să parcurgă o evaluare internă şi externă şi să dovedească că îndeplineşte zece standarde operaţionale. Chiar şi în cazul în care nu se obţine acest statut, eforturile depuse în încercarea de a atinge toate cele 10 standarde “Spital Prieten al Copilului” pot influenţa practicile din spital şi din comunitate, prezentând aceste competenţe unui personal medical nou şi dezvoltând cererea din rândul femeilor şi al familiilor.

“Iniţiativa “Spital Prieten al Copilului” este un proiect ce ocupă un loc special în inima mea.” Ambasadorul Internaţional al Bunăvoinţei pentru UNICEF Nana Mouskouri împreună cu Andreea Marin Bănică la Gala UNICEF

Gala UNICEF România 2008: spre o ţară “prietenă a copilului”
Asemenea copiilor din multe alte ţări, starea nutriţională a copiilor din România este departe de a fi cea optimă. În 2005, UNICEF a sprijinit realizarea Studiului Naţional Integrat privind Nutriţia care a arătat că tinerele mame adoptă practici necorespunzătoare de hrănire a copilului, doar 16 % din copii fiind alăptaţi exclusiv în primele şase luni de viaţă. Aproximativ jumătate din populaţie nu ştie că alăptarea este benefică pentru sănătate încă din prima zi a vieţii; majoritatea mamelor alăptează chiar din prima zi după naştere, dar numărul lor scade la jumătate în a doua săptămână după naştere.

Zece din cele peste 200 de maternităţi din România au devenit “Spital Prieten al Copilului”. În mod cert, este loc de mai bine şi ţinând cont de acest lucru, UNICEF a făcut echipă cu postul naţional de televiziune, TVR, pentru a organiza un teledon în mai 2008. Scopul evenimentului a fost acela de a strânge suficiente fonduri pentru a putea sprijini alte 20 de maternităţi să dobândească statutul de “Spital Prieten al Copilului” şi s-a sperat că acest lucru va da un imbold altor maternităţi pentru a încerca să obţină la rândul lor acest statut.

Un număr impresionant de celebrităţi din România au răspuns la telefon şi au oferit momente artistice pe parcursul întregii seri. Printre acestea s-au numărat Preşedintele României Traian Băsescu şi Primul Ministru Călin Popescu-Tăriceanu, care a subliniat din nou susţinerea pe care o acordă guvernul său Iniţiativei “Spital Prieten al Copilului”, împreună cu Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii Publice. Eforturile de strângere de fonduri din timpul Galei au fost puternic încurajate de vizita Ambasadorului Internaţional al Bunăvoinţei pentru UNICEF Nana Mouskouri, care a fost intervievată de Andreea Marin Bănică, Ambasadorul Naţional al Bunăvoinţei pentru UNICEF România şi una dintre cele mai proeminente personalităţi TV. Nana Mouskouri a vorbit cu pasiune despre importanţa cauzei. “Copiii reprezintă viitorul” a declarat, adăugând că “vin pe lume absolut inocenţi. Este responsabilitatea noastră să le oferim cel mai bun start în viaţă.”

Articol din: 17 Aprilie 2012

Citeşte în continuare