Agenţia Naţională Antidrog, UNICEF, UNODC şi RHRN prezintă rezultatele a două studii privind consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive ("etnobotanice") în rândul adolescenţilor şi consumatorilor de droguri injectabile

Inapoi

Agenţia Naţională Antidrog, Reprezentanța UNICEF în România, Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) și Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN), anunţă rezultatele celor două studii care analizează consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive ("etnobotanice") în rândul copiilor şi adolescenţilor, cu accent pe populația la risc de infectare HIV, HVB, HVC din România.

Principalul obiectiv al celor două cercetări calitative a fost de a identifica tendinţele actuale în consumul de droguri (“etnobotanice”), pentru a analiza consecinţele asupra stării de sănătate şi dezvoltare, precum şi accesul la servicii sociale şi medicale.
Cele două studii (Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul copiilor şi adolescenţilor din România[1] şi Consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) în rândul persoanelor care consumă droguri injectabile din Bucureşti[2]) relevă faptul că toate categoriile de vârstă sunt afectate de consumul de ‘etnobotanice’, tendinţa fiind preponderentă în rândul copiilor de până la 15 ani, mai ales de sex masculin.

“Cele două studii oferă posibilitatea fundamentării unor intervenţii în planul asistenţei medicale, sociale şi psihologice adecvate caracterisiticilor utilizatorilor de SNPP şi modelelor de consum practicate de aceştia, dar şi un real sprijin pentru elaborarea de politici coerente în domeniul reducerii cererii şi ofertei pe piaţă de astfel de substanţe”, a declarat Chestor Sorin Oprea – Director al Agenţiei Naţionale Antidrog.

Profilul socio-demografic al consumatorilor de substanţe noi cu proprietăţi psiho-active arată că majoritatea sunt tineri integraţi social, cu o situaţie economică bună. Aceştia sunt tentaţi să experimenteze substanţe noi, în diverse combinaţii, în mare parte din cauza lipsei unor reglementări privind regimul şi vânzarea acestor substanţe. Peste 25% dintre respondenţi au apelat la servicii medicale după utilizarea de astfel de substanţe (unităţi de primire urgenţă, secţii de dezintoxicare).

“Documentarea situației la nivelul intregii țări, dezvoltarea de politici și de servicii sociomedicale care să răspundă nevoilor consumatorilor de substante etnobotanice este o prioritate, cu precădere atunci când acest consum este în relație directă cu transmiterea HIV și hepatita C în rândul populației tinere”, a declarant d-nul Valentin Simionov, Director RHRN.

O situație alarmantă o reprezintă evoluţia semnificativă a utilizării ‘etnobotanicelor’ pe cale injectabilă, 1 din 6 consumatori de droguri intervievaţi declarându-şi opţiunea pentru această modalitate de consum. Riscurile asociate acestei practici sunt contactarea şi transmiterea de viruşi (HIV, hepatite) pe cale sangvină, prin utilizarea în comun a seringilor.

“Concluziile acestor studii reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga societate românească. Tendinţa accentuată a consumului de substanţe noi cu proprietăți psihoactive aduce într-o zonă de risc sectorul sănătăţii, prin dezvoltarea unor boli şi tulburări asociate şi a unor epidemii. De aceea, UNICEF România, împreună cu ANA, Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă Organizată şi Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor militează pentru reglementarea cadrului normativ care să impună măsuri eficiente în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, precum și pentru dezvoltarea de servicii pentru cei care sunt cei mai afectați de consumul de substanțe”, a declarat Edmond McLoughney, Reprezentant UNICEF România.

###

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) este instituţia publică cu rol de coordonator naţional al politicilor naţionale în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri. Pornind de la experienţa acumulată de-a lungul timpului, în actuala viziune a Agenţiei Naţionale Antidrog, se urmăreşte ca în România să funcţioneze un sistem coerent, integrat şi profesionist de servicii de asistenţă destinate consumatorilor de droguri, prin care să se asigure un nivel de receptivitate ridicat faţă de nevoile consumatorilor de droguri. Toate acestea vor conduce în final la menţinerea unui nivel scăzut al prevalenţei consumului de droguri

UNICEF activează în peste 150 de țări și teritorii pentru a-i ajuta pe copii să supraviețuiască și să se dezvolte, de la vârste mici până la adolescență. UNICEF, este cel mai important furnizor de vaccinuri pentru țările în curs de dezvoltare, susține sănătatea și alimentația copiilor, furnizarea de apă potabilă și igienă corespunzătoare, educație primară de calitate pentru toți băieții și fetele și protejarea copiilor împotriva violenței, exploatării și HIV/SIDA. UNICEF este finanțat în întregime prin contribuțiile voluntare din partea persoanelor private, a companiilor, a fundațiilor și a guvernelor.

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) a fost înfiinţată în noiembrie 2006 şi are drept misiune promovarea la nivel naţional a conceptului de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri prin facilitarea dialogului între societatea civilã, instituţiile publice şi private, ministere şi Guvernul României în vederea îmbunãtãţirii calitãţii serviciilor pentru consumatorii de droguri. RHRN iniţiazã şi faciliteazã procese menite sã susţinã implementarea unor politici sociale care se adreseazã consumatorilor de droguri, grupurilor marginalizate şi populaţiei generale.


Pentru informatii suplimentare, vă rugăm contactați:

Codruța Hedeșiu, Coordonator Relații Externe și Presă, UNICEF, tel. 0212017864, e-mail: chedesiu@unicef.org,

Iuliana Teodorescu, Ofiţer de relaţii publice – Agenția Națională Antidrog, tel: 0740 142413, e-mail: relatii.publice@ana.gov.ro

Ioana Tomuș, Coordonator proiect – RHRN, tel: 0724 051 189, e-mail: office.rhrn@gmail.com

 


[1]Autorul studiului, Andrei Botescu, sociolog, a realizat o cercetare de tip cantitativ, la care au participat 120 de respondenţi din 10 oraşe din România.

[2]Studiu calitativ, realizat de UNODC, la care au participat 33 de respondenţi.

Articol din: 17 Aprilie 2011

Citeşte în continuare