Servicii sociale minime

Inapoi

Multe dintre problemele ce îngreunează viaţa copiilor din România ar putea fi evitate dacă familiile şi copiii ar avea acces la servicii sociale de bază.

Acest lucru este împiedicat de diferite obstacole: în unele locuri, în special în mediul rural, se găsesc cu greu profesionişti, ca asistenţi sociali, medici şi mediatori şcolari romi, care să lucreze în comunităţile vulnerabile; familiile nu sunt întotdeauna conştiente de faptul că au dreptul la aceste servicii; uneori lipsesc documentele de identitate; serviciile se pot afla la prea mare distanţă faţă de locuinţele lor. UNICEF lucrează cu partenerii săi pentru a se asigura că orice persoană are şansa de a accesa cel puţin serviciile sociale de bază, inclusiv educaţie, servicii medicale şi asistenţă socială. De asemenea, încearcă să garanteze că se acordă mai multă atenţie gamei complete de servicii decât promovării intervenţiilor selective.

Dezvoltarea timpurie a copilului

UNICEF pledează în favoarea serviciilor de calitate de Dezvoltare Timpurie a Copilului (DTC) pentru toţi copiii. Rolul vital pe care îl joacă pentru viitorul copilului primii ani de viaţă (mai ales perioada cuprinsă între 0 şi 3 ani când se conturează 85% din structura creierului) face ca DTC să fie o prioritate pentru UNICEF. Este imperios ca nevoile copilului să fie acoperite – de la adoptarea unor comportamente sănătoase de către mamă când copilul se află încă în pântec până la o nutriţie adecvată cum ar fi alăptarea, asistenţă medicală şi îngrijire postnatale. Educaţia timpurie este crucială pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului. Rolul părinţilor este esenţial de la bun început. Mai târziu, frecventarea creşei şi a grădiniţei joacă un rol important, mai ales în cazul copiilor vulnerabili.

Reforma educaţiei timpurii

O schimbare recentă în legea educaţiei din România face ca pentru prima dată grupa de vârstă 0-3 ani să fie inclusă în strategia educaţională a Guvernului. UNICEF a jucat un rol important şi în elaborarea Reperelor Fundamentale în Învăţarea şi Dezvoltarea Timpurie (RFIDT) pentru copiii în vârstă de 0-6/7 ani, care au stat la baza revizuirii curriculum-ului adresat copiilor de 3-6/7 ani şi a elaborării unui curriculum pentru copiii de 0-3 ani. Alte iniţiative promovează integrarea copiilor cu dizabilităţi în educaţia de masă, începând cu perioada preşcolară.

Educaţie parentală

Informarea părinţilor şi înzestrarea acestora cu competenţele necesare pentru a-şi creşte copiii reprezintă o investiţie care aduce imense beneficii sociale şi financiare: dacă un copil este bine hrănit şi îngrijit de la bun început, va avea mai multe şanse să aibă o dezvoltare sănătoasă în plan fizic, intelectual şi social. Studiul UNICEF cu privire la cunoştinţele, atitudinile şi practicile parentale a constatat că unii părinţi români nu au cunoştinţe necesare pentru pentru a-şi creşte copiii. Organizaţia sprijină Programul Naţional de Educaţie Parentală în Învăţământul Preşcolar, bazat pe modelul “Educaţi aşa”, preluat şi replicat în întreaga ţară de către Ministerul Educaţiei. UNICEF susţine şi programul “Cum să devenim părinţi mai buni” adresat familiilor cu copii în vârstă de 0-3 ani, dar şi părinţilor cu copii de ciclu primar şi gimnazial pe care îi ajută să se pregătească pentru a face faţă provocărilor ridicate de creşterea unui copil.

Iniţiativa Spital Prieten al Copilului (ISPC) şi Codul de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern

Cel mai recent studiu realizat în 2010 cu sprijinul UNICEF cu privire la nutriţia sugarilor şi a copiilor mici din România arată că rata alăptării exclusive este în continuare redusă faţă de practicile UE, doar 12,6% dintre copiii români fiind alăptaţi exclusiv timp de şase luni, în comparaţie cu 35% la nivelul Uniunii Europene. Pentru a promova alăptarea, care oferă mamei şi copilului numeroase beneficii psihologice şi la nivelul sănătăţii, UNICEF România încurajează spitalele să adere la Iniţiativa Spital Prieten al Copilului. Aceasta presupune formarea personalului din maternitate, informarea proaspetelor mămici cu privire la nutriţia copilului şi crearea de saloane “mama şi copilul” în care mamele sunt alături de bebeluşii lor încă din primele ore. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi pagina www.spitalprieten.ro.

UNICEF încearcă de asemenea să includă ISPC într-o reţea mai vastă de servicii care să ajungă în comunitate, acoperind îngrijirile perinatale şi postnatale. Organizaţia lucrează împreună cu parlamentarii români din toate partidele şi cu reprezentanţii guvernului la adoptarea până la finalul lui 2011 a unei legi naţionale bazate pe Codul Internaţional al Marketingului Substituenţilor de Lapte Matern. Legea va reglementa marketingul substituenţilor de lapte matern, prevenind promovarea agresivă a acestor produse.

Campania “Viitorul copiilor începe la şcoală”

Principalul proiect al UNICEF în domeniul educaţiei este Campania “Viitorul copiilor începe la şcoală”.

Cel de-al doilea Raport trimestrial de monitorizare a crizei realizat de UNICEF şi Banca Mondială indică o creştere a absenteismului înregistrat de la 5,2% în iulie 2009 la 8,5% în octombrie 2009 în comunităţile studiate. Barometrul de Incluziune a Romilor (FSD, 2007) arată că 23% dintre respondenţii romi nu au niciun fel de studii, 27% au doar studii primare, iar 33% au absolvit doar ciclul gimnazial – în comparaţie cu 2%, 11%, respectiv 24% în cazul celorlalte minorităţi etnice. Luaţi per ansamblu, 95% dintre romi nu au terminat liceul, spre deosebire de 60% în cazul celorlalţi respondenţi. Potrivit Eurostat, în România, în 2007, 19,2% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani absolviseră cu succes 8 clase. Aceasta înseamnă că aproximativ unul din cinci tineri nu are nicio calificare. Uniunea Europeană estimează că 40% dintre adolescenţii români de 15 ani sunt semianalfabeţi.

Dându-şi seama de gravitatea situaţiei, în mai 2010 UNICEF a lansat campania “Viitorul copiilor începe la şcoală”, cu scopul de a se asigura că cei 300.000-400.000 de copiii români, potrivit estimărilor, care nu merg la şcoală revin în sălile de curs. În majoritatea cazurilor, aceşti copii provin din familii ce trăiesc în sărăcie, cu părinţi care la rândul lor nu au prea multă educaţie, şi adesea fac parte din comunităţi rome. Campania este extrem de importantă deoarece educaţia reprezintă cea mai sigură cale de ieşire din sărăcie, neajunsuri şi marginalizare.

Campania include intervenţii în şcoală, familie şi comunitate, bazate pe abordarea Zonelor de Educaţie Prioritară (ZEP). Intervenţiile cuprind şi activităţi de mobilizare a comunităţii, cursul naţional de vară de limba romani şi tradiţii rome şi formarea mediatorilor şcolari romi.

Primul an de implementare (anul şcolar 2010-2011) a vizat 38 de comunităţi cu rate ridicate ale abandonului şcolar. Rezultatele arată că 60% dintre copiii cu risc de abandon şcolar au continuat să frecventeze şcoala şi că în aproximativ 50% dintre şcolile incluse în campanie rata abandonului şcolar a scăzut cu 15-40% faţă de ratele înregistrate în ultimii doi ani. Succesul atins a încurajat UNICEF şi Ministerul Educaţiei să extindă campania pentru a cuprinde în anul şcolar 2011-2012 alte 100 de comunităţi cu rate ridicate ale abandonului şcolar.

Campania a avut un impact şi asupra şcolilor şi comunităţilor în general, contribuind la: creşterea capacităţii directorilor de şcoli de a preveni şi de a reduce cauzele abandonului şcolar şi ale absenteismului; creşterea capacităţii profesorilor de a-şi adapta metodele de predare la nevoile copiilor aflați în situaţie de risc; creşterea capacităţii mediatorilor şcolari de a pune în practică metode de prevenire şi de reducere a abandonului şcolar şi a absenteismului; conştientizarea părinţilor cu privire la importanţa educaţiei şi crearea unor şcoli mai primitoare şi mai prietenoase, dotate cu echipamente şi materiale didactice.

Citeşte în continuare