Situatie

Inapoi

La începutul anilor 90 existau aproximativ 100.000 de copii în sistemul de protecţie specializată, ceea ce însemna, la vremea respectivă, un set de servicii de îngrijire furnizate exclusiv în instituţii de tip rezidenţial, majoritatea de calitate scăzută.

În ultimii douăzeci și doi de ani, sistemul de protecţia copilului a realizat o serie de progrese considerabile iar calitatea îngrijirii s-a îmbunătățit. Însă criza economică din ultimii ani a afectat România şi, implicit, capacitatea autoritatilor de a crește calitatea vieții tuturor locuitorilor și cu precădere a copiilor vulnerabili.

Situaţia actuală a copiilor din România este influenţată de o serie de factori sociali, economici şi politici cu impact real asupra bunăstării majorităţii copiilor vulnerabili iar nivelul sărăciei este în continuă creştere, mai ales în rândul copiilor din mediul rural. Multi copii continuă să fie separaţi de familia lor naturală sau devin victime ale diverselor forme de violenţă, iar acţiunile centrate pe asistenţă socială şi prevenire sunt deficitare sau chiar inexistente.

Este nevoie de o schimbare in sistemul de protectie socială! Este nevoie să fie pusă în practică o protecție socială într-un mod cu adevărat eficace şi eficient! Este nevoie de o atitudine proactiva in care sa fie identificate situatiile de risc si sa se poata interveni in mod preventiv, evitand astfel cercul vicios al separarii copilului de familie.

Experiența din teren arată că, prin evaluarea a peste 120.000 de gospodării, au fost identificate 3.041 de cazuri de copii aflați în situații de „invizibilitate”. Starea lor de excluziune poate fi prevenită. Situația lor este mai mult decât alarmantă. Chiar dacă cifrele nu sunt reprezentative la nivel național, ele referindu-se la un context redus geografic, totuși, procentajul mare de copii în această situație ne poate face să credem că astfel de cazuri pot exista și în alte locuri. Numărul lor ar putea fi mai mare de 100.000.

Soluția ieșirii din acest cerc vicios este dezvoltarea se servicii sociale de bază. Acestea presupun ca profesioniștii și actorii locali să ofere efectiv servicii de asistență socială și mediere între sectoarele educației, sănătății, protecției sociale și informării și să garanteze realizarea drepturilor de dezvoltare ale tuturor copiilor, prin acces echitabil și nediscriminatoriu la servicii corespunzătoare.

Citeşte în continuare