O chestiune de viaţă şi de moarte: familia Urigiuc

Inapoi

Casa lor din chirpici a fost dintotdeauna plină de umezeală. Chiar şi înainte de inundaţii, nu era deloc un loc potrivit unde să creşti copii sănătoşi. Ştefan a murit când n-avea decât trei ani din cauza unei infecţii la plămâni.

Condiţiile precare de viaţă i-au favorizat boala. Acum Răzvan, cel mai mic, de-abia a făcut doi anişori şi s-ar putea şi el să fie în pericol.

Daniela şi cu soţul îşi fac griji. Nu şi-l pot scoate pe Ştefan din minte. Adesea îi spun Ştefan lui Răzvan, bântuiţi fiind de amintirea băieţelului pe care l-au pierdut. Mai au şi un alt băiat, adolescent, Andrei. Dar cel mai mic reprezintă principala lor preocupare. A avut o tuse foarte urâtă. Pentru ei e o chestiune de viaţă şi de moarte. Vor ca bebeluşul lor să trăiască.

După inundaţiile din iunie de anul acesta, familia Urigiuc s-a luptat să-şi refacă locuinţa ca să aibă unde să trăiască. Ambii părinţi câştigau decent înainte, deoarece pictau ceramică, dar acum nu mai există cerere pe piaţă şi a început să le fie foarte greu. În iulie, autoritatea locală le-a pus la dispoziţie gratuit pietriş şi nisip, dar nu prea pot să facă mare lucru cu aceste materiale. Cheresteaua, vopseaua, materialele de izolare şi un sistem bun de încălzire sunt cu mult peste mijloacele lor. Cu toate astea, sunt indispensabile, dacă vor ca Răzvan să fie sănătos şi să nu sufere ca fratele său Ştefan.

© UNICEF România/ Raluca Manta
Razvan zâmbeşte şi soarele străluceşte din nou pentru familia Urigiuc

Deşi e zâmbăreţ, un copil sociabil şi plin de energie, îngrijit cu atâta dragoste, Răzvan a fost în mod clar afectat de inundaţii. În străfundurile minţii sale, apă egal teamă. Încă nu şi-a dezvoltat suficient vocabularul pentru a descrie ceea ce simte, dar adesea nu-şi găseşte seara astâmpărul, deoarece îi e teamă să nu vină apa cea mare şi să-l ia şi pe el într-o bună zi. Atunci când îşi vede mama spălând cu furtunul covorul în curte, faţa lui mititică se încruntă de frică.

Cum poate ameliora UNICEF starea extrem de proastă în care se găseşte această familie? Dată fiind o rată estimată a şomajului în Dorohoi de circa 70-80%, familia Urigiuc nu mai poate spera să câştige suficient să-şi repare casa în curând.

Obţinuseră un credit în urmă cu doi ani astfel încât să rezolve problema umezelii pentru ca noul lor bebeluş să nu facă şi el boala care l-a băgat pe Ştefan în mormânt. Apele din iunie le-au spulberat speranţele să-l crească pe Răzvan într-o casă fără umezeală. Peste noapte, toate eforturile lor au fost zadarnice, deoarece unul dintre pereţii casei s-a prăbuşit, iar restul a fost inundat până la jumătatea casei. Podelele s-au înmuiat de-atâta apă, şi peste tot a început să înflorească mucegaiul.

A doua zi după dezastru, şi-au suflecat mânecile şi-au reconstruit peretele cu pietriş, au îndepărtat toată tencuiala umezită şi au scos şi podelele inundate. Asta au putut să facă ei cu mâinile goale, alocaţia copilului fiind singurul lor venit în prezent.

În prezent UNICEF şi Habitat for Humanity le-au oferit familiei Urigiuc un mic ajutor. UNICEF sprijină cu 2000 USD lucrările de reabilitare pentru casă, iar Habitat for Humanity pun la dispoziţie materialele şi mâna de lucru necesare îndeplinirii acestui proiect.

Micuţul Răzvan poartă o cască de constructor, ceea ce-i distrează pe muncitorii care-au venit la el acasă. Au turnat noi podele de beton şi au reparat pereţii distruşi. Se va instala o nouă sobă în salonul lor. Daniela şi soţul ei îl strâng la piept pe Răzvan, o îmbrăţişare călduroasă de familie. Par uşuraţi şi fericiţi că le zâmbeşte şi lor din nou viaţa.

Citeşte în continuare