Lupta pentru demnitate în Pata Rât

Inapoi

Alexandra Greta şi Sebastian Boldijar Sandor şi-au văzut vieţile schimbate complet când familiile lor au fost evacuate din Cluj şi mutate forţat la groapa de gunoi de la Pata Rât. Pentru că nu au cum să schimbe ce s-a întâmplat, vor să schimbe locul în care locuiesc şi să le ofere o oază de normalitate copiilor şi familiilor din jurul lor. Povestea lor arată ce implicaţiii are nerespectarea drepturilor omului într-o comunitate. 

Sebastian a venit de la muncă la şase seara. A curăţat toată ziua un beci imens la un vecin. Pentru că e în vacanţă – trece în clasa a douăsprezecea – îşi petrece zilele lucrând ca zilier în Colonia Nouă de la groapa de gunoi Pata Rât. Familia lui a fost mutată forţat aici în decembrie 2010 pentru că locuia într-o construcţie ilegală din centrul Clujului. La fel ca ei, alte 77 de familii sunt în aceeaşi situaţie: pentru că au fost evacuate din oraş, locuiesc în locuinţe improvizate aproape de groapa de gunoi a Clujului, în condiţii improprii, fără apă curentă şi cu riscuri mari de îmbolnăvire din cauza deşeurilor. Deşi vieţile lor s-au schimbat atât de mult, părintii de aici fac eforturi pentru a-şi trimite copiii la şcoală şi, când vor să îi scoată la joacă, merg opt kilometri până la cel mai apropiat parc.

© UNICEF Romania/Stefan Fekete/Sebastian şi Alexandra merg în continuare la şcoală, chiar dacă au fost mutaţi din oraş.

Sunt 130 de copii în Colonia Nouă, număraţi de mama lui Sebastian, care e liderul comunităţii. Se joacă pe maidanul de lângă Colonie unde este un tobogan pentru copii mici şi scheletul unui fost leagăn.

Sebastian şi Alexandra, verişoara lui de 17 ani, elevă în clasa a zecea, au intrat în Comunitatea de Idei, proiectul UNICEF care încurajează iniţiativa adolescenţilor, cu două idei prin care îşi doreau ca toţi cei care locuiesc în Pata Rât să fie mutaţi înapoi în Cluj. Mai mult de atât, cereau respectarea drepturilor omului. În aplicaţiile lor se vede frustrarea şi tristeţea lor legate de evacuare, de relocarea în condiţii nesănătoase, de lipsa de perspectivă. “Simţim că am fost scoşi şi eliminaţi din societate ca nişte animale fără stăpân”, scrie Sebastian. “Primăria ne-a mutat într-o zonă crepusculară”, spune şi Alexandra.

Dorinţa lor comună, ca familiile lor să traiasca în condiţii civilizate, demonstrează cât de important este pentru fiecare om, chiar şi pentru un copil sau adolescent, să ştie că drepturile îi sunt respectate. Accesul la şcoală, la utilităţi, la protecţie şi siguranţă sunt esenţiale pentru a avea o viaţă demnă. Oamenii au nevoie să ştie că fac parte din societate la fel ca ceilalţi. Dacă sunt excluşi şi aruncaţi la marginea civilizaţiei, îşi pierd stima de sine şi sentimentul că pot contribui la binele comun. De aceea, respectarea drepturilor omului este esenţială într-o societate care vrea să progreseze. Doar aşa toţi se vor simţi parte din acelaşi efort de mai bine.

© UNICEF Romania/Stefan Fekete/ Singurul loc în care se pot juca copiii din Colonia Nouă este un maidan cu un tobogan de copii mici şi un fost leagăn.

Alexandra şi Sebastian au învăţat să-şi transforme ideile într-un plan concret la un curs de trei zile organizat de partenerul local al UNICEF din Cluj, Support 4 Youth Development, alături de alţi 15 adolescenţi cu iniţiativă din zona metropolitană a oraşului. “Pentru ei era ceva cu totul nou, pentru că nu mai făcuseră educaţie non-formală”, spune Adrian Mleşniţe, unul dintre formatorii şi coordonatorii programului. La curs au putut să cântărească bine ce îşi doreau şi ce puteau face pentru a-şi îndeplini dorinţa. Alexandra şi Sebastian au hotărât să lucreze în echipă şi să propună înfiinţarea unui parc în Colonia Nouă. Pentru că ideea lor a fost considerată printre cele mai practice dintre cele 17 participante, au petrecut încă două zile într-un modul de mentorat în care, alături de formatorii de la Support 4 Youth Development, şi-au adaptat proiectele la realităţile locale şi au făcut un plan de acţiune pentru următoarea perioadă. Chiar dacă UNICEF nu va putea sprijini financiar proiectul lor din cauza fondurilor limitate, cei doi adolescenţi au reuşit să atragă atenţia asupra modului în care nerespectarea drepturilor omului afectează comunitatea şi cât de important este ca toţi membrii societăţii să aibă condiţii civilizate şi o viaţă demnă. Mai mult, au găsit o soluţie care stă în puterea lor de a-şi îmbunăţi viaţa în comunitate.

Până când problema lor cea mai mare va fi rezolvată, adică nu vor mai locui pe o groapă de gunoi şi drepturile le vor fi respectate, Alexandra şi Sebastian vor să mobilizeze toată comunitatea din Colonia Nouă pentru a face un parc îngrădid, îngrijit, cu copaci, alei şi băncuţe. Speră ca pomii să ajute la curăţarea aerului de mirosul aproape insuportabil care vine dinspre groapa de gunoi şi de fumul toxic de la fabrica de medicamente din apropiere.
Ca nişte cetăţeni responsabili, vor să schimbe locul înainte să îi schimbe pe ei.

Citeşte în continuare