iunie 2007

Fiecare copil are dreptul să meargă la şcoală

"Stimată Doamnă, Stimate Domn,

Maria are aproape cinci ani şi locuieşte împreună cu familia. Deoarece are o dizabilitate, multă vreme nu a mers la grădiniţă, întrucât părinţii considerau că are nevoei de atenţie şi îngrijire specială, pe care o putea primi numai acasă.

Bunica fetiţei venea şi avea grijă de ea în fiecare zi, cât timp părinţii
erau la serviciu. "A fost o perioadă dficilă pentru noi toţi. Maria nu îşi putea coordona mişcările, nu putea spune decât câteva cuvinte şi
cineva trebuia să stea tot timpul cu ea. Nu comunica cu ceilalţi copii, care nu vroiau să se joace şi cu ea şi se vedea că suferă din cauza asta", spune bunica Mariei.

În vara acestui an, părinţii au dus-o pe Maria la un centru de zi, înfiinţat cu spijinul financiar al UNICEF, unde fetiţa a urmat un program de socializare, de dezvoltare a capacităţii de comunicare şi kinetoterapie.

În numai trei luni de zile, Maria a făcut progrese uimitoare: mănâncă singură, merge singură, recunoaşte copiii, comunică şi se joacă cu ei..." Pierre Poupard, Reprezentant UNICEF în România

Citeşte toată scrisoarea

Cum ar fi viaţa noastră dacă nu am fi ascultat poveşti...sau dacă nu am fi învăţat ce sunt cifrele, ce este marea, de ce plouă sau ninge uneori...Dacă nu am fi învăţat că pământul este rotund...Dacă nu am fi aflat că soarele nu dispare niciodata?...Incompletă?

Pentru că suntem mai norocoşi îi putem ajuta pe copiii cu dizabilităţi, privaţi de o viaţă normală şi completă, să trăiască într-o lume fără discriminare.

Îi putem ajuta să dobândească prin cunoaştere capacitatea de a umple golul lăsat de handicap în viaţa lor. Nu îi putem face sănătoşi, nu le putem trata complet deficienţele senzoriale, motorii sau mintale, dar le putem garanta măcar dreptul la educaţie.

Să le acordăm împreună acest avantaj. Au nevoie de el!